Timișul e campion la adopții

Nu avem cea mai numeroasă populație din țară, nici nu ne confruntăm cu o amploare deosebită a fenomenului de abandon al copiilor în unitățile sanitare. Dimpotrivă, în Timiș, numărul nou-născuților părăsiți în maternități a scăzut, anul trecut, la jumătate (de la 15 cazuri în 2014, la 7 în 2015), concomitent cu creșterea numărului copiilor reintegrați în familia naturală.

Cu toate acestea, județul nostru este, pentru a doua oară la rând, campion național în ceea ce privește numărul adopțiilor, domeniu în care trendul este ascendent la toate capitolele. Cifrele sunt relevante în acest sens: dacă, pe parcursul lui 2014, adevărata căldură a unei familii iubitoare a ajuns să fie cunoscută de 60 de micuți, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Drepturilor Copilului Timiș bifa, un an mai târziu, 81 de cazuri în care au fost finalizate demersurile de încuviințare a adopției.

În același timp, numărul familiilor sau al persoanelor care doresc să adopte copii și care au solicitat evaluarea în acest sens, precum și numărul atestatelor eliberate au crescut și ele în mod consistent. Ce-i drept, sporul acesta înregistrat la nivelul județului a fost înlesnit și de faptul că grosimea teancurilor de dosare din evidența Biroului adopții și postadopții, aflat în subordinea DGASPDC Timiș, a crescut cu mai mult de jumătate.

Astfel, numărul copiilor adoptabili integrați în proceduri de potrivire teoretică și practică cu familiile și persoanele atestate a crescut la 344, cu 123 de copii mai mult față de anul 2004. Un volum sporit de muncă, așadar, pentru lucrătorii Biroului adopții și postadopții, care ar putea înregistra chiar o suplimentare, odată cu intrarea în vigoare a noilor reglementări legislative din acest domeniu.
Prejudecăți și pretenții exagerate

Nefiind nici așa o sinecură, activitatea Biroului a fost uneori „complicată“ de pretențiile viitorilor părinți vizavi de datele micuțului adoptat.

„Noi le prezentăm familiilor copii care să se potrivească criteriilor lor, dar, cu toate acestea, am avut cazuri în care s-au înregistrat chiar și 25-30 de refuzuri din partea potențialilor părinți adoptatori, cu toate că aceștia nu se întâlniseră deloc cu respectivul copil“, spune Alina Mayer, șefa Biroului adopții şi postadopții.

Condamnabil sau nu, de cele mai multe ori, refuzurile țineau de prejudecăți „cromatice“, familiile aflate în căutarea unui nou membru refuzându-i acestuia dreptul a avea un ten mai închis. Existența unei boli psihice în familia biologică tăia, și ea, din start, șansa copilului respectiv de a fi adoptat. Nu-i mai puțin adevărat că alteori, motivele frizau absurdul și, dacă n-ar fi vorba de drama unor copii tânjind după o dragoste părinteasccă pe care n-au cunoscut-o poate niciodată, ar stârni măcar zâmbetul, dacă nu ilaritate în lege.

„Am avut situații în care familiile au respins copiii pentru că sunt grăsuți, ori pentru că au note mici la școală! Culmea e că o familie a refuzat un copil, potenţialii părinţi fiind îngrijorați de faptul că acesta nu a fost adoptat până acum. Asta mi s-a părut extraordinar, să nu vrei un copil pentru că nu a fost adoptat deja!“, prezintă Alina Mayer câteva secvențe din anevoioasa sarcină de a întregi, spre mulțumirea fiecăruia, ceea ce ar putea deveni o familie completă.

Un termen-final așteptat cu nerăbdare de adulți și copii, deopotrivă, se prelungește astfel uneori nejustificat. „Adoptatorii nu se pot plânge că stau de un an în procesul de adoptare, în condițiile în care au respins 25 de copii. Există în continuare familii cu așteptări nerealiste vizavi de copiii din sistemul de protecție. Trebuie să înțelegem că părinții biologici ai acestor minori au un anumit profil și e greu să găsești un copil care provine dintr-o familie cu mama studentă și IQ 120. Nu prea avem așa ceva. Pe de altă parte, toți copiii merită și trebuie să aibă o familie. Este necesar însă ca mentalitatea adulților să se schimbe“, consideră șefa Biroului adopții și postadopții.

Procedura de adopție se va simplifica

În ciuda tuturor acestor aspecte, Timișul rămâne campionul național la „disciplina“ adopții, estimându-se chiar că această supremație va continua în condițiile adoptării noilor reglementări din domeniu. Într-adevăr, termenul de un an și trei luni, cât durează, în medie, procedura de adopție, ar putea fi în curând considerabil scurtat, Executivul aprobând deja o serie de modificări ale legislației dinn domeniu, noile reglementări așteptând doar promulgarea noului act normativ pentru a intra, în urma publicării în Monitorul Oficial, în vigoare.

Scopul acestor schimbări este, desigur, creşterea numărului de copii adoptabili, mai ales al celor între 0 şi 6 ani, ceea ce va spori şi numărul de adopţii. Va fi scurtată astfel durata de şedere a copiilor într-un sistem care, indiferent cât ar fi de primitor, nu poate înlocui mediul familial, esenţial pentru dezvoltarea emoţională şi intelectuală a celor mici. Legea vizează şi scurtarea perioadei de soluţionare a dosarelor de adopţie prin simplificarea procedurilor, multe dintre termene fiind reduse.

Astfel, termenul de apel în instanţa judecătorească va fi redus de la 30 la 10 zile; primul termen de judecată va avea loc în 15 zile de la înregistrarea cererii; nu va mai fi necesară citarea părţilor pentru judecarea cererilor de încredinţare spre adopţie; dacă părinţii biologici refuză să se prezinte la două termene după ce sunt citaţi de instanţa judecătorească, copilul lor va fi declarat adoptabil; adopţia va putea fi stabilită şi în cazul în care părinţii/rudele declară că nu doresc să se ocupe de copil, însă ulterior refuză să semneze declaraţiile care permit declararea ca adoptabil a copilului; procedura de adopţie va putea fi demarată dacă după șase luni de la instituirea măsurilor de protecţie specială părinţii şi rudele copilului până la gradul al patrulea nu sunt găsite; valabilitatea atestatului de familie adoptatoare este prelungită de la un an la 2 ani; va fi eliminat termenul de 2 ani în care expira statutul de adoptabilitate al copilului, valabilitatea acestuia prelungindu-se până la încuviinţarea adopţiei sau până ce copilul împlineşte 14 ani; eligibilitatea pentru adopţie internaţională va fi declarată la un an de la deschiderea procedurii, nu după doi ani, ca până acum.