Strategia de dezvoltare a Timișoarei pentru perioada 2015-2020 a fost supusă, în sala de conferințe a Incubox, unei dezbateri publice organizate de municipalitate. Documentul extrem de stufos are nu mai puțin de 373 de pagini și a fost elaborat de CDR-START (Centrul pentru Dezvoltare Regională, Studii Transfrontaliere şi Amenajarea Raţională a Teritoriului) din cadrul Departamentului de geografie al Universității de Vest din Timișoara.
Prof. dr. Nicolae Popa a prezentat strategia și modul de elaborare a acesteia, precizând că a fost luată în calcul o perioadă de implementare a proiectelor până în anul 2023 și că au fost consultate atât autoritățile locale, cât și universitățile și alte instituții din zonă.
În mare, s-a ajuns la concluzia că Timișoara nu se va dezvolta de una singură, strategia incluzând 14 comune din apropiere, Consiliul Județean Timiș, dar și municipiile Arad și Lugoj, cu care se va forma o axă. Portofoliul creat include 360 de proiecte, grupate pe măsuri și programe de finanțare (în cea mai mare parte ale Uniunii Europene), dar au fost incluse și idei de proiecte pentru care nu au fost încă stabilite sursele de finanțare.
Majoritatea proiectelor de pe listă sunt de dimensiuni mici și mijlocii, care țin de țesutul urban intim, din cauza constrângerilor de finanțare, întrucât proiectele de anvergură nu se află la dispoziția orașelor considerate poli de dezvoltare. Chiar și așa, suma maximă care va putea fi accesată în ciclul de finanțare al UE din următorii ani se ridică la 450 de milioane de euro.
De la linii noi de tramvai, la Futuroscop
Lista este extrem de vastă și include o serie întreagă de proiecte pentru orașul de pe Bega. Între acestea se află reabilitarea mai multor trasee ale tramvaielor, dar și construirea unor linii noi, amenajarea mai multor parcări subterane și supraterane, înnoirea flotei de transport public (în special cu tramvaie noi), reforma politicii de parcare (cu crearea unui sistem de abonamente pentru rezidenți), retehnologizarea sistemului de încălzire al Colterm, modernizarea mai multor parcuri, inclusiv amenajarea unui Parc Tarzan la Pădurea Verde.
Între numeroasele proiecte nu a fost uitat Futuroscop Timișoara, un muzeu al anticipației, științei și tehnicii din Banat, al cărui cost estimat ajunge la 100 de milioane de euro.
Pe listă reapar și proiecte aproape uitate ale administrației publice din zonă, cum ar fi clădirea educațională multifuncțională de la Grădina Zoologică (despe care se vorbește de vreun deceniu) sau Universul apei, celebrul parc turistic de agrement, al cărui amplasament a rămas tot la Dudeștii Noi.
Regăsim și sala polivalentă, bazinul olimpic, fântâna ornamentală de pe Bega și multe alte proiecte promise de mulți ani. În ce măsură se va obține finanțare pentru toate cele 360 de proiecte rămâne de văzut, pentru că nu de idei duce lipsă Timișoara, ci de bani.
