Oraşul Recaş este poate cel mai sugestiv exemplu pentru pardoxul în care trăim. Pe de o parte, localităţile sale componente se dezvoltă rezidenţial, iar pe de alta se confruntă cu depopularea, îmbătrânirea şi toate celelalte aspecte însoţitoare.
O simplă trecere în revistă a evoluţiilor în materie de locuire arată că Recaşul şi Izvinul şi-au extins intravilanul, în ambele dezvolt.ndu-se noi cartiere rezidenţiale. Astfel, în oraş, după ce toate parcelele din vechiul plan urbanistic zonal au fost ocupate şi s-a construit pe ele, un nou cartier e pe cale să prindă contur.
Noul PUZ prevede 120 de noi locuri de casă în N-E Recaşului, pe drumul dinspre Cramă.
La Izvin, în perimetrul nou mai sunt disponibile, conform edilului Teodor Pavel, vreo zece parcele. Câtă lume ştie însă că şi în satul de lângă pădure, Herneacova, unde există un complex de agrement, a fost elaborat un PUZ cu 38 de parcele?
Perimetrul cu locuri de casă a fost aprobat în urmă cu doi ani, dar până acum nu s-a arătat nimeni interesat să-şi cumpere un teren aici. Rămânând în acelaşi domeniu al locuirii, trebuie spus că Recaşul se poate lăuda şi cu faptul că are peste 60 de palate ţigăneşti mai toată perioada anului pustii.
De asemenea, în fiecare din satele aparţinătoare sunt câteva zeci de case fără stăpân. Cel mai multe se află în situaţie de succesiune vacantă, iar autorităţile nu pot decât să respecte legea.
Astfel, un inventar făcut de primărie la Stanciova arată că aici există circa 80 de parcele fără construcţii şi 30 de case în succesiune vacantă. Acestea nu pot fi însă atribuite unor persoane interesate. Iată că realitatea este amestecată, iar localităţile pe de o parte se dezvoltă, iar pe de alta se năruie.
