Vremea rea şi devalorizarea leului au făcut preţurile legumelor „varză”

Primăvara aduce preţuri crescute la o bună parte a legumelor. Cu toate că multe dintre produse au fost destul de scumpe şi pe perioada iernii, sfârşitul sezonului rece a generat o adevărată explozie de preţuri în pieţe şi supermarketuri.

CITEȘTE ȘI: Modernizări de infrastructură într-o localitate timișeană

Nu este vorba doar despre verdeţurile de sezon, considerate nişte delicatesuri, dar şi de legumele care se consumă tot timpul anului.

Astfel, un kilogram de varză a ajuns să coste cinci lei, cartofii se vând cu cel puţin trei lei kilogramul, cinci lei s-a ajuns să plătim pentru un kilogram de ceapă uscată, ustoroiul a trecut bine de zece lei, iar verdeţurile de sezon au preţuri destul de piperate: un kilogram de leurdă sau de urzici costă zece lei, o legătură de ceapă verde sau de usturoi se vinde cu doi lei, cam acelaşi preţ se cere şi pentru o legătură de ridichi, iar salata verde costă trei-patru lei/bucata.

În acelaşi timp, pieţele şi supermarketurile „gem” de produse din import, fiind pline de banane, portocale, kiwi, căpşuni, mere din Polonia sau cartofi din Egipt. Situaţia nu este neapărat una nouă, pentru că astfel de fenomene bizare s-au mai întâlnit, însă consumatorii nutreau speranţa ca, odată şi odată, lucrurile să intre în normalitate şi să existe produse autohtone din belşug şi la preţuri rezonabile.

Haos pe piaţă

Care să fie cauzele? O explicaţie de specialitate a oferit-o Nicolae Oprea, fost preşedinte al Comisiei de agricultură, actualmente vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Timiş, care mai deţine şi funcţia de secretar al unei asociaţii cu specific agricol.

Oprea spune că, în principiu, vremea rea şi devalorizarea leului au condus la această situaţie în care ne confruntăm cu o explozie a preţurilor la multe legume: „Într-adevăr, s-a instalat un haos pe piaţa legumelor.

Dacă e să începem cu varza, unde judeţul Timiş are o tradiţie bogată, s-au întâmplat fenomene meteorologice care au afectat producţia din 2018. A fost foarte cald în aprilie-mai, când varza trebuia plantată, iar când avea nevoie de apă, în august şi septembrie, a fost secetă.

Multe fire s-au uscat, au pierit. A rezultat astfel o producţie slabă, lucru care s-a semnalat şi în alte ţări producătoare. La fel s-a întâmplat şi în privinţa cartofilor, unde Timişul nu este un judeţ cu o producţie foarte mare, deşi există, totuşi, câteva zone importante, precum Belinţ, Lenauheim, Bulgăruş, Comloşu Mare sau Gottlob.

A fost cald când trebuia să plouă sau să fie mai rece. Multă recolă s-a stricat, cum la fel s-a întâmplat şi cu ceapa sau cu usturoiul. Nu este de mirare, în aceste condiţii, că preţuruile au explodat. Necazul este că multe legume se aduc din import şi, cum am trecut printr-o devalorizare a leului, s-au scumpit şi produsele importate.

De asemenea, remarcăm preţuri mari şi la verdeţuri, asta însă pentru că întreţinerea lor costă foartre mult, iar producătorii au început să gândească complex şi să treacă şi profitul în preţ. Până acum, timp de 30 de ani, munca omului nu era inclusă în preţ.

Aceste scumpiri ar trebui să dea de gândit Ministerului Agriculturii, pentru a susţine anumite tipuri de produse, aşa cum există la tomate. Dacă reuşim să găsim o modalitate de susţinere a legumelor pentru perioada 1 ianuarie-1 mai, ar fi foarte bine”.