Pasată de la un guvern la altul, problema unei taxe suplimentare de 80 de lei pe tona de deșeuri depozitate la groapa de gunoi a fost tranșată, pe ultima sută de metri, de cabinetul Cioloș. Luate cam prin surprindere, autoritățile locale sunt atenționate de firmele care se ocupă de salubritate că tarifele pentru depozitarea gunoiului vor crește.
Deocamdată, nu s-a stabilit clar cuantumul acestei creșteri. În timp ce Consiliul Județean Timiș mai negociază, conducerea Primăriei Timișoara se declară împotriva măririi tarifelor pentru salubritate. Problema este una serioasă la nivel național, pentru că România are o rată de reciclare a deșeurilor de 4,5 la sută, iar ținta ce trebuie atinsă este 50 la sută, până în 2020.
Taxa de 80 de lei pe tona de deșeu depozitat la groapa de gunoi se va plăti diferențiat de către operatorii de salubritate și se va aplica la diferența dintre ținta de valorificare pe care și-au propus-o și ceea ce au realizat efectiv, aceste prevederi urmând să fie incluse într-un proiect de ordonanță de urgență, a declarat Daniel Constantin, ministrul mediului.
„Taxa de 80 de lei pentru tona de deșeu depozitat la groapa de gunoi este o taxă care a intrat în vigoare înainte de momentul instalării mele la Ministerul Mediului. Aceasta este o taxă penalizatoare pentru managementul deșeului. La ora actuală, România are o rată de reciclare a deșeurilor de 4,5 la sută, iar ținta ce trebuie atinsă este 50 la sută, până în 2020. La 1 ianuarie 2017, România a introdus această taxă de 80 de lei/tonă de gunoi depozitat. Ideea este să nu avem măriri de taxe la gunoi pentru cetățeni”, a spus Constantin.
Potrivit ministrului mediului, vor fi impuse impuse praguri, iar „taxa de depozitare nu va fi plătită de către cei de la depozitele de gunoi, ci de către operatorii de salubritate. Practic, operatorii vor plăti doar diferența dintre ținta de valorificare și ceea ce realizează efectiv. Dacă, de exemplu, operatorul își impune o țintă de valorificare de 20 la sută pe an și realizează doar zece la sută, atunci se va plăti taxă doar pentru diferența nerealizată. Eu cred că Administrația Fondului pentru Mediu trebuia să comunice cu autoritățile locale încă de anul trecut și să informeze pentru pregătirea acestui moment”.
Operatorii de salubritate care vor depozita deșeuri la groapa de gunoi vor trebui să plătească o taxă de 80 de lei pentru fiecare tonă depusă, începând cu data de 1 ianuarie 2017, urmând ca această taxă să crească la 120 lei/tonă din 2018, potrivit prevederilor Legii 384/2013.
Problema a fost amânată de mai mulți ani. Astfel, în timp ce OUG 31/2013 reglementa taxarea progresivă a depozitării, începând cu 50 lei/tonă din 2014, 80 de lei/tonă din 2015 și 120 lei/tonă, cu începere din 2016, Legea 384 introduce creșterea taxei la 80 de lei/tonă din 2017, respectiv la 120 de lei/tonă, abia din 2018. România ar fi trebuit să introducă o taxă pe deșeuri la groapa de gunoi, în valoare de 80 de lei pe fiecare tonă, începând din ianuarie 2016, iar banii obținuți urmau să meargă către Fondul de Mediu.
Din datele oficiale, prezentate în august 2015 de fostul ministru al mediului, Grațiela Gavrilescu, reieșea faptul că în România taxa pe groapa de gunoi se va situa sub nivelul perceput în alte țări din regiune, cum ar fi în Ungaria, unde valoarea este de 34 euro/tonă.
Nu ne place să reciclăm
În calitate de stat membru al Uniunii Europene, România are de îndeplinit, până în 2020, conform directivelor europene, următoarele obiective: minimum 50 la sută rată de reutilizare și reciclare din masa totală a cantităților de deșeuri (hârtie, metal, plastic și sticlă), minimum 70 la sută nivel de pregătire pentru reutilizare, reciclare și alte operațiuni de valorificare materială de minimum 70 la sută din masa cantităților de deșeuri nepericuloase provenite din activități de construcție și demolări, 60 la sută valorificare a deșeurilor de ambalaje din totalul ambalajelor introduse pe piața națională.
De asemenea, țara noastră va trebui să atingă, anual, o cantitate colectată de deșeuri electronice de patru kg/locuitor și să colecteze separat bio-deșeurile în vederea compostării și fermentării acestora.
Mai mulți bani de la timișeni
În anul 2014, a fost încheiat contractul de operare a stației de transfer al deșeurilor din Timișoara și a centrelor de colectare de la Jimbolia, Deta și Făget, precum şi de transport al deşeurilor de la staţia de transfer și centrele de colectare la depozitul de deşeuri nepericuloase de la Ghizela, cu firma Polaris M Holding SRL din Constanţa, pe o durată de 12 ani. Aceasta a transmis un comunicat, imediat după apariția informației că va exista o taxă suplimentară la gunoi.
“Compania Polaris M Holding anunță că este obligată să majoreze tariful serviciului de salubrizare la toate punctele de lucru, deoarece a intrat în vigoare legea 384/2013, care instituie taxa de mediu în valoare de 80 de lei, aplicată pe tonă de deșeu inert și nepericulos”, se arată în comunicat.
Procedura de aplicare a noii taxe este următoarea, conform celor de la Polaris: taxa de mediu va fi inclusă în tariful de salubrizare, operatorul de salubrizare colectează taxa, plătește operatorul depozitului de deșeuri nepericuloase (taxa de depozitare plus taxa de mediu), pentru ca, în final, depozitarul să vireze integral taxa de mediu Administrației Fondului de Mediu.
„Introducerea taxei de mediu are drept consecință majorarea tarifului de salubrizare fără ca Polaris să obțină beneficii financiare în urma aplicării acesteia”, susține compania, care consideră că este doar un intermediar în aplicarea unei taxe fiscale.
La rândul său, vicepreședintele Consiliului Județean Timiș Traian Stancu a declarat că se încearcă găsirea unei soluții astfel încât cetățenii să fie cât mai puțin afectați, taxa fiind introdusă pentru ca locuitorii județului să învețe să colecteze selectiv. Traian Stancu a mai spus că speră ca mărirea taxei să fie suportabilă, estimând creșterea la circa doi lei de persoană pe lună.
Primăria Timișoara zice „pas”
Poziția municipalității timișorene a fost făcută publică de primarul Nicolae Robu, care nu este de acord cu creșterea tarifelor: „În cazul municipiului Timișoara, vizat este operatorul de salubritate Retim, societate comercială la care 50 la sută din acțiuni sunt deținute de Primăria Timișoara, mai precis de consiliul local. În atare situație, Retim a solicitat primăriei să aprobe ca plusul de costuri aferent activității sale pe raza municipiului Timișoara să fie suportat de abonați. Ca primar, voi propune consiliului local să nu se dea curs solicitării Retim, ci să se solicite Retim să-și acopere respectivele costuri prin măsuri de îmbunătățire a eficienței, mai ales ținând seamă că s-a știut încă din 2013 că aceste costuri suplimentare vor apărea, dar și în condițiile în care contractul dintre primărie și Retim nu prevede nici o obligație a Primăriei pentru astfel de situații”.
Totuși, colectăm selectiv și sortăm
Solicitarea venită de la Retim poate fi discutată și în contextul în care firma colectează selectiv de mai mulți ani gunoiul timișorenilor și dispune de o stație de sortare a deșeurilor (o investiție de 5,4 milioane de euro, inaugurată în 2010) și amplasată în sudul orașului.
„Fracţiile rezultate în urma colectării capătă şi destinaţii eficiente, nu toate deşeurile generate luând direct drumul depozitului, ci sunt fie reciclate, fie valorificate energetic.
Rezultatul este nu doar unul economic, ci şi unul civic, de protecţie a mediului. Cantitatea de deşeuri pe care o poate prelucra este de circa 160.000 de tone/an. Staţia funcţionează ca un centru de reciclare care valorifică la această oră aproximativ 45 la sută dintre deşeurile municipale”, se arată pe site-ul oficial al societății Retim.
Deocamdată, nu se știe exact cu cât va crește tariful pentru gunoiul pe care îl produc timișenii și din care mai multe firme fac bani frumoși. Că vom da bani în plus este o certitudine, depinde doar de vigoarea autorităților ca gaura din buzunare să nu fie prea largă.
