Sunt pregătite universitățile din Timișoara pentru profilul studentului actual?
Viața de student reprezintă una dintre cele mai frumoase și interesante etape în procesul de formare a adultului tânăr.
Cu verva tinereții, cu provocări, cu distracții și responsabilități inerente, studenții trăiesc intens această perioadă pe care își sudează setul de competențe necesare în traseul lor profesional, dar și la nivel de individ.
CITEȘTE ȘI: Vremea în Banat și Crișana, la început de săptămână
Să fii student într-un oraș, precum Timișoara, care dispune de multe oportunități în dezvoltarea carierei, dar și în viața socială, constituie, evident, un avantaj. Comparativ cu ceea ce era în urmă cu 20-30 de ani, perspectivele sunt diferite, pentru că și contextul societal e altul.
Profilul studentului de astăzi nu mai e același ca la începuturile României postdecembriste. Acum, o bună parte dintre cei care își continuă formarea în învățământul superior lucrează, cu jumătate sau cu normă întreagă, participă la programe de mobilitate (cum este, de exemplu, Erasmus), sunt implicați în schimburi de experiență pe linie educațională, își schimbă mai des opțiunile în carieră.
A fi student, astăzi, nu mai e sinonim cu a fi tânăr, susținut financiar de părinți. Asistăm la o dinamică accelerată pe piața muncii, prin urmare, reconfigurarea traseului profesional poate avea loc în orice moment al vieții. Nu puțini sunt cei care, la vârsta maturității, aleg să urmeze o formă de învățământ superior pentru prima dată, a doua sau chiar a treia oară, inclusiv diferite programe masterale.
Nu toate facultățile din Timișoara au reușit, însă, să-și actualizeze politicile educaționale. În pofida multiplelor programe de formare dezvoltate în universități, care includ competențe transversale, cursuri remediale, planuri-cadru în acord cu cerințele angajatorilor, metode de predare alternative, posibilitatea de a participa la orele desfășurate în cadrul altor facultăți, stagii de practică, accesibilitatea la programele din oferta educațională este, încă, un punct nevralgic al învățământului superior din Timișoara.
Limba engleza, obligatorie pentru majoritatea facultăților
Cunoașterea limbii engleze este un ”must have” la nivel general, în mediul academic. În contextul în care majoritatea studiilor științifice sunt publicate în engleză, lucrările din cadrul conferințelor cu participare internațională sunt prezentate în această limbă, avem mobilități intercultarale, aprofundarea ei a devenit necesară.
Cu totul altfel stau lucrurile când ne raportăm la accesul la programele de studii din țara noastră. Faptul că în limbajul comun sunt utilizați frecvent termeni precum ”feedback”, ”device”, ”vibe” sau ”know-how” nu înseamnă că educabilii români sunt vorbitori de limba engleză. Cu toate acestea, sunt profesori care pleacă de la premisa că studenții trebuie să o cunoască la un nivel avansat, indiferent de specializarea pe care o aleg.
În unele facultățile din cadrul Universității de Vest, e extrem de dificil, dacă nu chiar imposibil, să obții 10 pe linie fără cunoștințe avansate de limbă engleză. Aceasta, întrucât o parte din bibliografia obligatorie e disponibilă doar în limba engleză. Cum nu toate cadrele didactice își traduc referințele bibliografice, acest lucru cade în sarcina studenților. Cei care care au studiat în școală alte limbi străine decât engleza sau o cunosc la un nivel elementar fac parte din categoria studenților dezavantajați.
În universitățile din Timișoara se studiază limbile străine (cu excepția programelor masterale), însă nu suficient pentru a putea fi utilizată cu succes în procesul de învățare a materialelor de studiu din literatura de specialitate, impuse, în unele cazuri, de cadrele didactice.
La UVT, parcurgerea limbilor străine în cadrul programelor de licență este obligatorie, patru semestre. ”Materialele didactice furnizate studenților de cadrele didactice sunt de regulă în limba de predare a programului de studii. Cu toate acestea, pot fi cu siguranță recomandate și materiale didactice în limbi de circulație internațională, având în vedere, mai ales, faptul că pot exista situații în care cele mai recente studii de cercetare științifică dintr-un domeniu nu sunt disponibile în limba română”, spun reprezentanții universității.
La UPT, limba engleză se studiază două semestre, tot la programele de studii de licență. Reprezentanții UPT susțin că ”majoritatea studenților înmatriculați la programele de studii în limba română vin deja din liceu cu grad ridicat de cunoaștere a limbii engleze”.
O situație similară există la Universitatea de Științele Vieții ”Regele Mihai I”, unde, potrivit reprezentanților acesteia, studenții învață trei limbi străine. Reprezentanții universității nu au specificat dacă sunt la alegere sau toate trei obligatorii: ”Planurile de învățământ a căror limbă de predare este limba română conțin discipline de limbi străine de circulație internațională (engleză, franceză și germană)”.
La Universitatea de Medicină și Farmacie ”Victor Babeș”, cunoașterea limbii engleze nu este o cerință obligatorie pentru materialele de examen, însă, potrivit reprezentanților instituției, studenții ”trebuie să cunoască foarte bine o limbă de circulație internațională, pe care o vor studia în primii doi ani în cadrul disciplinei de Limbi Moderne, putând alege dintre limbile franceză, engleză și germană”. Pe de altă parte, ”cadrele didactice au obligația de a le furniza studenților materiale didactice în limba română, lucru pe care îl asigurăm prin distribuirea acestora la catedre, pe site-ul universității și pe platforma Moodle. Totodată, se publică la fiecare disciplină o bibliografie obligatorie și una facultativă”, a transmis UMF.
Fără calculator și smartphone nu ai ce căuta la facultate
Un alt punct pe care studentul trebuie să îl bifeze vizează componenta financiară. Posibilitățile materiale ale studenților trebuie să fie peste nivelul mediu, în condițiile în care aceștia au nevoie de calculatoare și de smartphone-uri de ultimă generație. Ele sunt absolut necesare, nu doar pentru metodele interactive utilizate în procesul de învățare-predare, ci și pentru a avea acces la informațiile și suporturile de curs urcate pe platformele universităților (platforma e-learning a UVT, campusul virtual al UPT, platforma moodle a UMF). USV nu a menționat nimic legat de existența unei platforme educaționale.
Pentru a le facilita accesul la materialele disponibile online, Politehnica le acordă studenților fără posibilități materiale, cu titlu de împrumut, laptop-uri. Aceeași facilitate o oferă și UVT, dar o condiționează de vârstă: până în 35 de ani.
Puține programe de studii adaptate pentru studenții angajați
O problemă care persistă de mulți ani o reprezintă orarul. Un student care lucrează dimineața nu poate frecventa cursurile, seminarele, laboratoarele care se țin în prima parte a zilei. Cu excepția UMF, în cadrul căreia orele de practică și unele cursuri se efectuează, prin natura lor, preponderent dimineața, sunt multe facultăți care nu au reușit să își adapteze orarul pentru a le oferi studenților posibilitatea de a participa la cursuri după-amiaza.
La Universitatea de Vest din Timișoara, accesul studenților la examene e condiționat, în primul rând, de prezența lor la cursuri, seminare și laboratoare. În cazul studenților angajați, universitatea a cerut o prezență de 50 la sută din numărul total de ore per disciplină. Cele mai multe cursuri ale programelor de licență sunt, însă, dimineața.
”La programele de studii universitare de licență sau de masterat la formă de învățământ cu frecvență nu există vreo posibilitate de a garanta organizarea cursurilor și seminarelor exclusiv în a doua parte a zilei, realizarea orarului depinzând de o multitudine de aspecte, precum disponibilitatea spațiilor și a cadrelor didactice. Totuși, în cadrul anumitor facultăți se încearcă, în limita posibilității, nu în mod imperativ, concentrarea activităților didactice pentru ciclul de studii universitare de masterat începând cu ora 16:20”, au precizat reprezentanții Universității de Vest.
Potrivit informațiilor primite de la trei dintre universități (Medicina fiind exclusă, datorită specificului), doar UPT a transmis că orarul se întinde pe toată durata zilei, astfel încât să le ofere și studenților care lucrează posibilitatea de a participa la cursuri. ”În ceea ce privește programele de licență (forma de învățământ cu frecvență), orarele includ activități didactice (cursuri, laboratoare, seminarii, lucrări practice) pe parcursul întregii zile (inclusiv după-amiaza), astfel încât studenții au posibilitatea de a le frecventa și în funcție de programul lor. Modul de concepere al orarelor are în vedere pe de o parte asigurarea dreptului studenților de a participa la activitățile didactice, iar pe de altă parte respectarea standardelor de calitate în învățământul superior”, au spus reprezentanții Politehnicii.
Dincolo de gradul redus de accesibilitate la cursuri în anumite facultăți pentru studenții angajați, oferta educațională pentru programele de studii cu frecvență redusă sau la distanță este și ea subțire.
În cadrul UVT există două facultăți care oferă programe de studii de licență cu frecvență redusă (la Drept și la Educație fizică) și patru pentru învățământ la distanță (Contabilitate și informatică de gestiune, Finanțe și bănci, Management și Asistență socială). Pentru master, sunt disponibile studii la fără frecvență în domeniul dreptului fiscal și al managementului (acesta din urmă în engleză, respectiv franceză).
Cu frecvență redusă se poate studia și la USV, la facultățile de Agricultură, Ingineria și protecția mediului în agricultură, Horticultură și Inginerie și management în alimentația publică și agroturism.
UPT are, de asemenea, programe de studii cu frecvență redusă sau la distanță, au precizat reprezentanții universității, însă acestea nu ne-au fost comunicate.
