La capătul unei perioade toride, care a culminat în Timiş cu cele mai ridicate temperaturi din întreaga ţară, mercurul termometrelor urcând chiar peste pragul de 40 de grade, ploile căzute duminică şi ieri nu au mai putut salva mare lucru din culturile de primăvară.
Soia este compromisă aproape în totalitate în judeţul Timiş, iar cultura porumbului e afectată puternic pe mai mult de două treimi din suprafeţele cultivate. Floarea-soarelui – cultura care, totuşi, a rezistat cel mai bine arşiţei – este în perioada de umplere a seminţelor, iar ploaia, chiar dacă nu a fost generoasă, i-a făcut bine.
De asemenea, precipitaţiile, chiar dacă au fost slăbuţe, au revigorat măcar parţial păşunile din Timiş, care se veştejiseră într-o mare măsură. Trăgând linie şi adunând, însă, lipsa apei şi temperaturile toride au decimat considerabil mai ales culturile prăşitoare.
Soia e distrusă, iar porumbul e în mare măsură compromis
„A plouat, dar nu în cantităţi suficiente şi nu în toate zonele judeţului. Porumbul este afectat în diverse grade pe aproximativ 70 la sută dintre suprafeţe. În proporţie de aproape 40 la sută, este compromis total sau aproape total. Nu a crescut, este mic în talie şi are boabe foarte rare pe foarte multe parcele.
Ploile acestea slabe nu l-au ajutat foarte mult, pentru că ar fi nevoie acum, dată fiind seceta pedologică severă, cam de 100 de litri de apă pe metru pătrat. Soia a avut mult mai mult de suferit. Fermierii cu care am vorbit mi-au spus că soia este compromisă complet, pentru că plantele au avortat în cea mai mare parte.
Doar pentru floarea-soarelui au prins cu adevărat bine precipitaţiile. Este cultura care rezistă cel mai bine la secetă”, susţine Nicolae Oprea, secretarul Asociaţiei Producătorilor de Cereale şi Plante Tehnice Timiş.
Deocamdată, nimic despre despăgubiri
Din păcate, dinspre Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nu vine vreo veste referitoare la despăgubirea agricultorilor care au suferit pierderi de pe urma secetei. Mai mult, bugetul instituţiei nu conţine în acest an un capitol referitor la un ajutor financiar pentru cei care înregistrează pagube de pe urma calamităţilor naturale. Cu toate acestea, agricultorii timişeni încă mai speră că autorităţile vor reacţiona la această situaţie grea.
„Pagubele de pe urma arşiţei şi lipsei apei sunt de ordinul miliardelor în judeţul Timiş. Îi îndemn pe toţi fermierii care au înregistrat pagube să solicite evaluarea acestora de către primării. Se constituie comisii de evaluare la nivelul tuturor unităţilor administrativ-teritoriale, iar fără acte constatatoare nu pot fi obţinute compensări financiare. Rămâne de văzut, însă, dacă se vor acorda despăgubiri de la buget.
Sunt destul de sceptic, pentru că este pentru prima dată când Ministerul Agriculturii nu a prevăzut o sumă cu această destinaţie, dar este posibil, totuşi, să se reglementeze un ajutor pentru agricultorii care au înregistrat pierderi serioase de pe urma secetei”, afirmă Oprea.
Articol scris de Mihaela Maghiar şi Tudor Lengher
