Satul timişean de la marginea lumii. O fostă mare comună din judeţul Timiş este pe cale să devină sălbăticie

„Apropierea de Pădurea Cebzei şi de râul Timiş face din satul Gad un loc frumos, deosebit. Poţi vedea oricând cerbi, căprioare sau iepuri”, spune Cornel Guran, primarul comunei Ghilad.

Gad este în prezent cel mai izolat sat populat din Timiş, având un singur drum de acces către lume, spre Ghilad, dar acesta este dificil de parcurs, pentru că e de pământ. Iar linia de cale ferată Timişoara-Cruceni e la aproape şapte kilometri.

CITEŞTE ŞI: Aproape o sută de locuri de case, la 16 kilometri depărtare de Timişoara

Legenda spune că locul unde se află azi satul Gad a fost, spre sfârşitul primului mileniu al erei noastre, scena unei bătălii dintre voievodul Glad şi oştile ungare şi că de la voievod i s-ar trage numele.

Uliţe pustii şi oameni atât de în vârstă, încât nu mai ies la porţi

„În anul 1967, Gad era o mare comună, cu peste 3.000 de locuitori şi două biserici ortodoxe: pentru români, respectiv pentru sârbi. Acum sunt circa 180 de locuitori, iar întreaga comună Ghilad are în prezent 2.100 de locuitori”, mărturiseşte Cornel Guran. Bunăstarea de altădată a comunei se oglindeşte în locuinţele mari, care însă acum abia se ţin pe picioare, după ce viaţa s-a scurs din trupul lor. Puţinii oameni care au mai rămas în sat sunt atât de în vârstă, încât nu mai ies la porţi, iar uliţele sunt pustii.

Cu 25 de kilometri la oră pe drumul către lume

„Sunt doar şapte copii care fac naveta la şcoală şi la grădiniţă”, spune edilul-şef. Drumul până la şcoală are 12 kilometri, care sunt parcurşi într-o jumătate de oră. Cu maşina nu se poate circula cu mai mult de 25-30 de kilometri la oră, adică de trei ori mai repede decât cea mai rapidă insectă, cărăbuşul-tigru.

CITEŞTE ŞI: Extinderi rezidenţiale într-o comună din Timiş

Altfel, drumul e original, oferind o cursă nedreaptă pentru om cu veşnicii campioni, iepurii de câmp. „Modernizarea drumului am început-o anul trecut, când am reuşit să asfaltăm doi kilometri. Vom continua în acest an, proiectul
câştigând finanţare prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală”, a precizat primarul de la Ghilad.

Frumuseţea locului atrage

În ciuda izolării, satul Gad a fost racordat la reţeaua de apă potabilă, iar autorităţile locale încearcă aducerea localităţii pe harta prezentului. „Din păcate, nu putem realiza reţea de canalizare, pentru că sunt puţini locuitori şi nu se justifică o staţie de epurare. Pe viitor s-ar putea realiza fose ecologice. Frumuseţea locului a atras deja câţiva orăşeni, care şi-au cumpărat case pentru zilele de vacanţă”, a completat Cornel Guran.

O clădire-monument

Faima marii comune de odinioară este amintită de o clădire-monument, conacul Gudenus, construit în stil baroc, unde a funcţionat fosta şcoală. „Primăria comunei a cumpărat conacul de la ultimii proprietari, care au plecat în Austria.

Ulterior, comuna a fost desfiinţată şi localitatea a aparţinut de Ciacova până în 2004, când Ghiladul a devenit comună.

Conacul şi o baltă din apropiere au fost concesionate, intenţia investitorului fiind de a înfiinţa un punct agroturistic. Din păcate, acesta s-a împotmolit în iţele avizelor necesare pentru clădirilemonument. Un impediment îl constituie şi faptul că interioarele nu pot fi modificate. Mi-e teamă că vrea să renunţe la idee…”, a mai precizat Cornel Guran.