Se lucrează mult în orașul de pe Bega (și) în aceste săptămâni. Locuitorii s-au obișnuit în ultimii ani cu agitația, gălăgia și deranjul, în urma cărora nu totdeauna rezultatele merită sacrificiile. La rând se află acum zona centrală a Timișoarei, unde, vrem-nu vrem, se schimbă trotuarele, clasicul asfalt fiind înlocuit cu plăci din beton, provenite de la o firmă al cărei slogan, „Totul se leagă”, sperăm să nu fie de rău augur.
Bulevardul Republicii, între Piața Regina Maria și Operă, apoi strada Sfântul Ioan sunt cele mai recente victime ale elanului muncitoresc autentic, gata să radă tot și să pună, neapărat, și borduri noi, căci fără ele nici soarele, nici sponsorii nu mai răsar. Dar în această privință, până la urmă, nu ai ce comenta fără riscul de a fi catalogat cârcotaș, rău-voitor sau, mai exact, un „nimeni în drum” fără nci un fel de realizări în această viață.
Să trecem, așadar, la un aspect concret al centrului orașului, care nu poate decât să lămurească faptul că tot ceea ce se lucrează se face de ochii șefului, iar în rest, nu contează. În nici un caz nu se întreprind acțiuni pentru binele cetățenilor. De câteva luni, pe strada Colonel Enescu și alte câteva din jur, o firmă de cablu a făcut varză pavajul sau asfaltul, a săpat, a introdus în subteran cabluri, a astupat șanțurile cu pământ și dusă a fost. Nici poveste de refacerea străzilor, probabil că nu sunt importante, iar cei care ar trebui să verifice șantierele știu exact că șansele ca Mercedesul primarului să treacă pe acolo tind către zero.
Oamenii care locuiesc pe străzile menționate, ca și cei care au drum frecvent prin zonă s-au obișnuit să ocolească noroiul pe timp de ploaie și își măsoară pașii cu grijă, ignorând stivele de dale proptite de case, precum și tamburii pe care au fost înfășurate cablurile demult trecute în subteran. Totuși, faptul că la sfârșitul săptămânii trecute alți binevoitori, de data aceasta specialiști în toaletarea copacilor, și-au bătut joc o dată în plus de această zonă pare cam mult. Au venit, au tăiat crengile și le-au lăsat în mijlocul trotuarelor, în calea oamenilor, ca să priceapă și cei mai greu de cap lozinca: „Băă, e orașul nostru, facem ce vrem cu el și nu dăm socoteală nimănui!”. Chiar așa?
