Prof. dr. Mihaela Vlad: „Tabletele de iod sunt folosite doar dacă survine un accident nuclear, iar autoritățile competente recomandă utilizarea lor”.
– Medicii din diverse specialități au semnalat creșterea numărului de pacienți din ultimele luni, punând această stare de fapt pe seama unor factori cum ar fi prezentarea, din nou, la cabinete a bolnavilor după pandemie, dar și a consecințelor îmbolnăvirii cu Covid. Care este situația în cadrul compartimentului de Endocrinologie din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență „Pius Brânzeu” Timișoara, al cărui medic șef coordonator sunteți?
-Într-adevăr în ultimele 3-6 luni, practic după ce s-a încheiat cu pandemia de Covid-19, a început treptat să crească numărul de pacienți care se adresează cabinetului de Endocrinologie din cadrul Ambulatoriului de specialitate al SCJU ”Pius Brînzeu” Timișoara.
În schimb, un număr destul de mare de pacienți refuză să se interneze în spital, atunci când medicul curant consideră că este necesară internarea lor pentru investigații mai complexe sau anumite teste care sunt mai dificil de realizat în ambulator. Nu am o explicație pentru acest lucru, dar mi s-a întâmplat în ultima perioadă, după ce au ajuns în secție, să vină bolnavii și să-mi spună că nu se așteptau să găsească așa o curățenie în spital. Cred ca pe mulți bolnavi imaginile din spitale care au fost difuzate în timpul pandemiei de Covid-19 i-au speriat, încât încearcă acum să facă orice, numai sa nu ajungă în spital.
CITEȘTE ȘI: La 100 de ani de campus universitar în Timișoara, studenții Politehnicii vin cu o viziune nouă pentru anul 2045
-Au fost cazuri care v-au atras în mod deosebit atenția?
-Da, au fost multe cazuri dificile în ultima perioadă. Chiar ieri îmi zicea o rezidentă că, de când lucrează la noi pe secție, a remarcat că avem internate numai cazuri grele. Într-adevăr, eu cred că de fapt acesta este rolul secției, să ne ocupăm de cazurile pe care serviciile de specialitate din ambulator nu reușesc să le rezolve. Poate unul dintre cazurile cele mai dificile din această perioadă a fost al unui pacient cu o formă avansată de cancer tiroidian, care s-a prezentat la noi cu puțin timp înainte de instituirea stării de urgență medicală, în România. Din fericire, imediat ce s-a încheiat această perioadă, am reușit să fie operat, ulterior să fie pus pe medicația corespunzătoare, iar acum, din fericire, el este bine. Probabil că dacă citește aceste rânduri, se va și recunoaște și își va da seama că, în ciuda tuturor restricțiilor, a avut șansa să beneficieze de toate tratamentele făcute la timp, ceea ce a fost, uneori, o adevărată provocare.
-Aș îndrepta cursul discuției spre tiroidă, cea mai mare glandă din corp și, presupun, cea care vă oferă cea mai bogată cazuistică. La mijlocul acestui an, în spațiul public au apărut informații referitoare la distribuirea, către populație, a unor pastile de iod. Ce rol are această substanță în buna funcționare a tiroidei? Și care a fost contextul în care s-a luat decizia de distribuire a pastilelor?
-Iodul este un oligoelement care intră în structura hormonilor tiroidieni. Practic, fără un aport adecvat de iod din alimentație, tiroida nu poate funcționa la parametrii optimi. Contextul în care s-a luat decizia, la nivel național, de distribuire a pastilelor cu iodură de potasiu a fost reprezentat de începerea războiului din Ucraina, cu apariția unei amenințări nucleare în vecinătatea țării noastre.
-De ce sunt distribuite pastilele de iod în cazul unor accidente nucleare?
-Practic, în momentul unui accident nuclear, se eliberează în atmosferă diverși izotopi radioactivi. Între aceștia se formează și iodul radioactiv, care din aer cade pe pământ, ajungând ulterior pe alimente și în apă, iar pe această cale, în corpul nostru. El este, apoi, captat de tiroidă, unde prin eliberarea de radiații, crește riscul de apariție a cancerului tiroidian. Experiența anterioară de la Cernobîl ne-a învățat că accidentele nucleare au ca și consecință creșterea riscului de cancer tiroidian. Populația la risc de a dezvolta mai târziu cancer tiroidian în urma expunerii la iodul radioactiv și care trebuie tratată cu prioritate este formată din: sugari, copii, femei gravide și femei care alăptează. Tabletele de iodură de potasiu trebuie luate cu 4-6 ore înainte de expunerea la norul radioactiv, având rolul de a bloca complet, pentru câteva zile, captarea de către tiroidă a iodului radioactiv din aer și de pe alimente.
-Mai este, acum, această acțiune – de distribuire a pastilelor de iod către populație- în desfășurare? Le mai solicită pacienții?
-Da, acțiunea de distribuire a tabletelor de iod este în desfășurare și recomand tuturor persoanelor cu vârsta până în 40 de ani, care nu au primit aceste tablete, să se adreseze medicului de familie.
-Ce recomandări aveți pentru cei care au ridicat din farmacii aceste pastile?
-Tuturor celor care au ridicat aceste tablete de la farmacii, le recomand să le păstreze într-un loc uscat și răcoros și să nu le înghită acum. Ele vor putea fi folosite doar în cazul în care survine accidentul nuclear, iar autoritățile competente recomandă utilizarea lor. Este foarte important ca cei care le primesc să înțeleagă acest lucru, pentru că protecția oferită de aceste tablete durează un timp scurt. Nu ajută la nimic să luăm aceste tablete astăzi, iar accidentul nuclear să se producă peste o lună sau peste un an. S-a început, însă, distribuirea lor către populație, pentru că din momentul în care acest accident se produce, riscul ca norul radioactiv să ajungă la noi este mare, iar acest lucru se întâmplă în decurs de câteva ore sau zile. Logistic, nu ar fi timpul necesar ca în câteva zile să se distribuie tabletele de iodură de potasiu tuturor celor care au nevoie de ele.
