Primarul Fritz se laudă că economisește curent, bursa îl contrazice.
Joi, 8 iunie, primarul Timișoarei anunța triumfalist că factura de curent electric plătită de municipalitate va scădea cu 8,25 de milioane de lei, comparativ cu anul 2022. El declara că la economie a contribuit Agenția de Achiziții Publice, unitatea lansată de primărie la finele anului trecut. Numai că “economia” cu care primarul Fritz se laudă este contrazisă de către cifrele de pe bursă, care arată că nu s-a făcut nici un fel de economie.
CITEȘTE ȘI: Încep lucrările la clădirea de interconectare a Spitalului Județean din Timișoara
”Economisim 8,25 milioane de lei la factura de curent, comparativ cu anul trecut. Asta în urma unei achiziții centralizate făcută de Agenția de Achiziții Publice Timișoara pe care am înființat-o anul trecut. Agenția a participat la licitație pe bursă și a obținut un preț mai bun, pentru că a cumpărat energie electrică nu doar pentru iluminatul public, dar și pentru Direcția de Asistență Socială, Direcția Fiscală, Poliția Locală și Centrul Regional de Competențe și Dezvoltare a Furnizorilor în Sectorul Automotive”, a declarat, pe 8 iunie 2023, Dominic Fritz.
False economii și rateuri pe bursa de mărfuri
În realitate, însă, nici agenția lăudată de edil și nici acesta, nu au niciun fel de merit pentru achiziția energiei electrice, la “un preț bun”. O simplă consultare a evoluției prețului la energie, pe Bursa Română de Mărfuri, arată că e vorba de o scădere a prețului pe piața de curent, în general și nicidecum de vreo economie făcută de AAP. Prin comparație, prețul pe bursă, de anul trecut, la energie electrică era dublu față de cel practicat la momentul când agenția primăriei a făcut achiziția de curent. Implicit, acest lucru înseamnă cumpărarea la jumătate din prețul pieței, față de anul trecut. Dar asta pentru că vorbim de prețul în scădere la nivel național, nicidecum de vreo “economie de 8,25 milioane de euro la factura de curent”.
Dimpotrivă, anunțul primarului a generat semne de întrebare față de operațiunea de cumpărare de pe bursă, făcută de AAP. Tot din analiza tranzacțiilor bursiere de pe Bursa Română de Mărfuri, reiese un fapt grav, care poate fi explicat fie prin neștiința achizitorilor AAP, fie printr-o speculație bursieră care a prejudiciat bugetul local.
Concret, Agenția de Achiziții Publice SRL a primăriei a cumpărat energie electrică la un preț mult mai mare decât STPT, aflată în subordinea primăriei, în aceeași perioadă, mai exact în aceeași zi. Ceea ce ridică, natural, întrebarea de ce AAP a cumpărat curent la un preț mult mai mare față de regia de transport, mai ales în condițiile în care a cumpărat o cantitate dublă față STPT. În economia reală, cu cât cantitatea cumpărată e mai mare prețul ar trebui să scadă, nu să crească.
Astfel, pe 30 mai 2023, Agenția de Achiziții Publice cumpăra prin Bursa Română de Mărfuri, cantitatea de 23250 MWh (Megawatt-oră) la o cotație de 626 de lei/MWh (la care se adaugă taxele de 225,45 lei plus certificatele verzi plus tariful de co-generare plus comisionul AAP plus TVA), în timp ce STPT a achiziționat, în aceeași zi de 30 mai 2023, 12170 MWh la o cotație de 500 lei. De unde rezultă că, în aceeași zi, de pe aceeași bursă, agenția primăriei a cumpărat curent cu 126 lei mai scump per MWh, față de Societatea de Transport Public Timișoara. O chestiune de matematică, dar și de prejudiciere a bugetului, asupra căreia se pot pronunța Curtea de Conturi sau DNA.
Agenția de Achiziții Publice – o “căpușă” pe model european
Această agenție, înființată sub pretextul “externalizării și transparentizării” achizițiilor făcute de Primăria Timișoara a fost o simplă ambiție a actualei administrații. Și pentru că AAP este un proiect-pilot, finanțat din bani europeni, prin Programul Operațional Capacitate Administrativă. În fapt, este un experiment, implementat de Timișoara și de încă trei primării din România, în timp ce majoritatea primăriilor din marile orașe au găsit că nu e necesar să înființeze un SRL propriu, care să dubleze nejustificat activitatea aparatului propriu de achiziții.
Sfidător, dar în context european, primarul Dominic Fritz, anunța tot pe 8 iunie 2023 că “exact de asta am înființat această agenție după un model care funcționează deja în țări ca Austria, Italia, Portugalia, Finlanda sau Suedia: să cumpărăm la prețuri bune cantități mai mari, pentru mai multe instituții. Să reducem risipa de la bugetul local. În vremuri de inflație și creșteri de prețuri am reușit să obținem energia electrică la un cost care ne permite să facem economii”.
În Primăria Timișoara funcționează dintotdeauna un Serviciu de Achiziții Publice, cu aparat propriu și cu angajați. Timp de 33 de ani, acest serviciu a funcționat fără probleme și s-a ocupat de tot ce înseamnă achiziții publice: de la curent electric sau achiziții de milioane de euro, la mici cumpărături precum consumabile, pixuri sau alte mărunțișuri.
Acest SRL-căpușă al primăriei a luat ființă pe 11 ianuarie 2022. Chiar dacă înființarea s-a bucurat de aportul Băncii Europene de Investiții și a cofinanțare UE prin Fondul Social European, cheltuielile SRL-ului “Agenția de Achiziții Publice” cad în seama administrației locale, astfel că toate cheltuielile acestuia, de la funcționare, dotare, deplasări, salarii etc. sunt suportate din buzunarul contribuabilului timișorean.
Pixuri, soluții pentru curățenie și hârtie igienică
Faptul că în anul 2022, AAP nu a avut niciun fel de activitate, reiese din raportul prezentat în primăvara lui 2023, la mai bine de un an de la înființare. Astfel, de abia pe 4 ianuarie 2023, AAP și-a deschis cont la Trezoreria Statului, ceea ce pune sub semnul întrebării chiar și micile achiziții ridicole făcute în primul an de funcționare, 2022, când prin agenție s-au cumpărat articole de birotică și papetărie, în valoare de 4,4 milioane de lei plus TVA (90 de produse) și produse de curățare, igienico-sanitare și hârtie igienică în valoare de 5,8 milioane de lei plus TVA (69 de produse). Cu alte cuvinte, pixuri, creioane, papetărie, produse de curățenie și hârtie igienică.
Alte activități din 2022 au fost “consultări privind piața de IT și software”, “numeroase discuții cu utilizatorii” – 11 la număr, toți din subordinea primăriei și “au fost sesizate procedu viitoare cu potential mare” – activitate pe care nimeni din agenție sau din primărie nu a reușit să o definească clar sau să o exemplifice. Niciuna dintre aceste activități nu a avut vreo finalitate și nici vreo contribuție financiară pentru reducerea cheltuieilor, așa cum au justificat-o edilii orașului, cei care au inițiat constituire AAP.
Activitate aproape zero, dar cu cheltuieli
Ce au făcut angajații Agenției de Achiziții Publice în anul 2022?
În primul rând, și-au luat binemeritatele salarii, indemnizații și contribuții la care s-au adăugat cheltuieli cu bunuri și servicii. Toate acestea au costa bugetul local, în 2022, suma de 281 de mii de lei, buget aprobat și rectificat de către Consiliul Local Timișoara, pe 21 decembrie 2022.
Apoi, a fost cumpărat domeniul de internet www.aapt.ro și s-au realizat pagina de internet, adresele de email ale angajaților, profil de Facebook și LinkedIn, profil Google și localizarea pe Google Maps. Wow! În afară de domeniul de internet și construirea pagini, ale căror costuri nu au fost făcute publice, toate celelalte acțiuni sunt simple și gratuite, fapt recunoscut de șefii AAP care au informat că pagina (de web -n.r.) a fost făcută “prin forțe proprii”!
Ținând cont că agenția e nouă, se impuneau niște vizite de documentare și schimburi de experiență. Așa apar la rubrica “Deplasări, conferințe și schimburi de experiență” o vizită în Italia, în mai 2022, o vizită la București în august 2022 și două conferințe, tot la București, ambele în luna octombrie 2022. Despre cheltuieli de deplasare, diurne sau cazare nu se face nicio mențiune.
Între timp, Agenția de Achiziții Publice SRL a primăriei are un buget votat pentru anul 2023, schema de personal crește, se fac angajări. Tot ce mai lipsește este obiectul de activitate. Și bineînțeles, rezultatele, altele decât achiziții “economice” pe bursă la cel mai mare preț al zilei și cumpărături de magazin din colțul blocului, precum pixuri și hârtie igienică.
