Poligonul alimentar Timișoara, o nouă fata morgana?

Caracterizată și de această dată de numeroase dispute sterile, care par să se înmulțească pe măsură ce se apropie sfârșitul mandatului, ședința de luni a Consiliului Județean Timiș s-a individualizat printr-un preambul dedicat prezentării unui proiect strategic de dezvoltare a metropolei și regiunii: un așa-numit poligon agro-alimentar, de fapt un parc industrial și de servicii menit să valorifice la standarde demne de mileniul III uriașul potențial agro-zootehnic pe care-l are această zonă, care are prestigiul de cel de-al doilea grânar al țării.

Deși foarte ambițios, proiectul nu are nimic avangardist, dacă avem în vedere existența a tot mai numeroase astfel de facilități pe continentul european – una dintre ele, care a și servit drept etalon fazei de inițiere a proiectului timișorean, fiind situată în Barcelona și urmând a fi vizitată de aleșii timișenilor în scop documentar.

Pe hârtie – adică așa cum a sunat prezentarea făcută de inițiatorul Adetim – lucrurile sunt mai mult decât apetisante: pe teritoriul administrativ al Timișoarei, în vecinătatea satului Covaci, va fi amenajat un parc agro-industrial cu o suprafață de 63 de hectare, care va putea reuni, într-o formulă integrată, circa 400 de firme cu activități în preluarea, stocarea, procesarea, industrializarea și desfacerea produselor alimentare, urmând să genereze un surplus de trei miliarde de euro la PIB-ul local, dar și circa 15.000 de noi locuri de muncă.

Locația viitorului poligon a fost aleasă astfel încât să beneficieze de acces la autostradă, cale ferată și aeroport, desigur și la infrastructura energetică și de utilități, să permită accesul rapid al forței de muncă și al fluxurilor de aprovizionare-desfacere (zilnici, aici ar urma să sosească aproape 9.000 de camioane) și, firește, să se afle în imediata vecinătate a principalei piețe de desfacere, o metropolă pe care toți cei implicați în gestionarea destinelor sale o văd dezvoltându-se impetuos și fără nici o sincopă. Numai că…

Așa cum s-a semnalat în dezbateri, locația de la Covaci pare să fie marcată de un blestem, datorită căruia toate investițiile strategice care au ales inițial acest amplasament (centru modular de transport, deponeu ecologic ș.a.m.d.) fie s-au împotmolit, fie s-au materializat cu întârziere, după ce au găsit altă locație.

În plus, problema finanțării este departe de a fi asigurată: deocamdată, singura sursă posibilă identificată este cea a programului de cooperare transfrontalieră româno-maghiară (sens în care a și fost obținut acordul de principiu al județului vecin Csongrad), care nu va putea acoperi – dacă va fi accesată – decât mai puțin de o cincime din necesar.

De altfel, întregul demers se află doar la stadiul de intenție, studiile de oportunitate, prefezabilitate și dimensionare urmând să fie inițiate abia de acum încolo și numai dacă plenul aleșilor județeni va fi convins, cel mai devreme în ședința de la sfârșitul lunii septembrie, să-și dea avizul de principiu.


DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

Lasă un răspuns