Poligon agroalimentar de la Timişoara şi până la… Istanbul

Creşterea preţurilor şi războiul din regiune, principalele motive de îngrijorare pentru români în 2023

Din când în când, aleșilor locali le place să viseze frumos, ceea ce nu-i rău, pentru că fără idei mărețe, nu există nici posibilitatea de a le duce la îndeplinire. Însă atunci când pentru același teren se vehiculează, pe parcursul unui deceniu, tot felul de idei fanteziste, iar în realitate acolo se află doar o tarla banală, ceva nu e în regulă. Cazul parcelei de 60 de hectare din satul Covaci s-ar putea încadra într-un manual de utilizare neinspirată a unui teren din domeniul public.

Cu peste zece ani în urmă, cele 60 de hectare se aflau în proprietatea Administrației Domeniilor Statului, după care au trecut la Primăria Timișoara, care l-a dat mai departe Consiliului Județean Timiș, pentru construirea deponeului ecologic de deșeuri. Această variantă fiind refuzată de localnici, administrația județeană s-a ales cu terenul și i-a căutat o utilizare cât mai potrivită.

La ora actuală, unele proiecte stârnesc zâmbetul, dar la vremea respectivă erau luate foarte în serios. În anul 2006, valoarea terenului era estimată la 20 de milioane de euro, iar conducerea CJT dorea să construiască acolo un adevărat orășel, cu circa 600 de case, policlinică și supermarket, pentru clasa mijlocie.

Prefectului județului nu i-a plăcut ideea ca o autoritate locală să devină competitor pe piața imobiliară, dorind acolo ori locuințe sociale, ori împărțirea pământului către timișorenii cu probleme ale legii fondului funciar.

Un an mai târziu, Marian Iancu menționa că ar vrea să ridice la Covaci cartierul „Viola”, iar în 2008, CJT avansa ideea unui complex sportiv, cu stadion cu 30-35.000 de locuri, bazin de înot, hoteluri, patinoar, pavilion expozițional și sală de sport cu o capacitate de 10-12.000 de locuri. Altă variantă vehiculată ulterior (și alți bani cheltuiți pe studii) a fost cea a unui parc fotovoltaic, care trebuia să fie funcțional în 2014.

Cea mai recentă idee, apărută în vara anului trecut, este a construirii unui poligon agroalimentar la Covaci, un alt proiect grandios, după un model spaniol, existent la Barcelona. Cifrele sunt, din nou, grandioase: 15.000 de locuri de muncă, 400 de companii, o capacitate de procesare de 750.000 de tone de legume, fructe, carne și pește. La cea mai recentă ședință a CJT, aleșii au aprobat revocarea hotărârilor care prevedeau ca destinație pentru terenul de la Covaci un parc tehnologic pentru energii alternative și un parc fotovoltaic.

Studiile și proiectele elaborate până în prezent trebuie valorificate și, după caz, vor fi adaptate necesităților de realizare a noului proiect de poligon agroalimentar, care se va numi, în mod foarte pretențios, „hub” alimentar, de parcă limba română nu ar fi suficient de bogată pentru a găsi o denumire potrivită pentru ceea ce se va face acolo. În limba engleză, cuvântul „hub” are mai multe înțelesuri, printre care butuc de roată și bucșă, în cazul proiectului de la Covaci fiind folosit în sensul de centru de activitate sau nod.

 

FANTOMELE de pe Costa Concordia. La patru ani de la producerea tragediei, au apărut noi imagini din interiorul vasului

 

Consilierii județeni au aprobat, de principiu, studiul preliminar întocmit de ADETIM, precum și încercarea de a obține finanțare nerambursabilă prin programul de cooperare transfrontalieră România – Ungaria. Ar fi vorba de 12 milioane de euro pentru partea română. Studiul de la ADETIM nu este atașat la hotărârea CJT, dar, din spusele consilierilor, se deduce că influența viitorului „hub” s-ar întinde nu doar la nivel euroregional, ci chiar până la Istanbul.

În aceste condiții, comentariul făcut de consilierul Adrian Pășcuță își găsește sensul: „Îmi aduc aminte de un proiect votat acum zece ani la Consiliul Local Timișoara, în care se spunea că în câțiva ani zona Timișoara va avea un milion de locuitori. Mie îmi plac proiectele îndrăznețe, dar chiar întindere până la Istanbul…”.

„Hub”-ul merge înainte, pentru cine știe câți ani. Terenul de la Covaci, însă, tot agricol rămâne și poate s-ar fi dovedit mai rentabil pentru CJT dacă în ultimul deceniu s-ar cultivat pe el mușețel ori levănțică, în loc de proiecte.


Comentariul dumneavoastră va fi publicat după ce va fi analizat de către un moderator.

DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *