Asociația Blythswood Banat îi aşteaptă pe iubitorii de artă sâmbătă, 8 august, la ora 18, în incinta Galeriei “Helios” din Timişoara, la vernisajul de pictură Ștefan Jäger International Art Symposium.
Operele expuse sunt realizate, în perioada 15-24 iulie, în orașul Jimbolia, județul Timiș, de 11 artiști din România și Lituania. Ajunsă la cea de-a noua ediție, tabăra promovează arta prin colaborare și schimb de idei. Cele mai bune două opere vor fi donate organizatorilor: Asociația Blythswood Banat și orașul Jimbolia.
CITEȘTE ȘI: Anunţ de ultim moment: vin ploi torenţiale, vijelii şi grindină, chiar astăzi, în vestul ţării!
Curatorii simpozionului, Costin Brăteanu și Tar Béla, participă la rândul lor ca artiști, alături de Traian Abruda, Sorin Bijan, Dan Ianoș, Marcel Lupșe și alții. 77, Cenei, judeţul Timiş – d. 16 martie 1962, Jimbolia) a fost un artist plastic de etnie germană din Banat, supranumit şi “pictorul şvab”, cunoscut pentru picturile sale care descriu istoria, viaţa, tradiţiile şi obiceiurile şvabilor bănăţeni. Ştefan Jäger a fost fiul bărbierului Franz Jäger şi al Magdalenei Schuller din Cenei. La vârsta de 12 ani, în 1889, a fost dat la şcoala privată pentru băieţi “Franz Wieszners” din Timişoara. Patru ani mai târziu a mers la liceu în Seghedin (1893-1895) unde şi-a descoperit pasiunea pentru pictură.
La vârsta de 18 ani a frecventat cursurile unei şcoli de artă din Budapesta, unde a fost influenţat de pictori faimoşi precum profesorul Ede Balló, Greguss sau Bertalan Székely. În aceeaşi perioadă, tatăl lui Ştefan s-a îmbolnăvit grav şi n-a mai putut să-şi susţină financiar fiul. Moare în 1910. Pentru a-şi putea continua studiile, Ştefan a găsit o slujbă de tutor la o familie bogată din capitala de astăzi a Ungariei.
Primele picturi i-au fost cerute de galeria privată “Almasy” din Budapesta, unde motivele religioase, natura statică şi peisajele lui Jäger erau foarte căutate. Mai departe primeşte diferite comenzi pentru icoane şi altare din oraşe precum Arad şi Jazowa. La începutul secolului al XX-lea, Jäger devenise binecunoscut în branşa creatorilor de frumos. În 1906 a realizat prima sa mare lucrare, “Colonizarea şvabilor” (“Die Einwanderung der Schwaben”), comandată de satul bănăţean Cărpiniş (atunci Gertjanosch). Pentru a putea plăti, etnicii germani din localitate au făcut o chetă care a strâns banii necesari. Succesul acestei lucrări i-a adus lui Jäger o a doua comandă de la Cărpiniş. Pentru această lucrare însă, întreprinde o călătorie în Germania, unde vizitează numeroase localităţi, mai ales Ulm, Stuttgart şi Nürnberg, pentru a observa obiceiurile şi costumele populare ale strămoşilor şvabilor bănăţeni. Odată cu terminarea studiilor în arte, Jäger a întreprins şi alte călătorii, în Germania, Austria şi Italia. Totuşi, în 1910 a decis să se stabilească definitiv în Banat, la Jimbolia, pe atunci o localitate mare şi importantă, un centru cultural al şvabilor bănăţeni. Va petrece restul vieţii aici. Între 1914-1918 merge la război şi luptă pe frontul din Dalmaţia. După război se întoarce la Jimbolia. Cu timpul devine faimos în Banat, prima sa expoziţie având loc la Becicherecu Mare. În 1957, la împlinirea vârstei de 80 de ani, primeşte Ordinul Muncii clasa a-II-a. Ştefan Jäger se stinge din viaţă pe data de 16 martie 1962 şi este înmormântat la Jimbolia, lângă mama sa Magdalena, decedată în 1927. Jäger nu a fost niciodată căsătorit şi nu a avut urmaşi.
În prezent există un muzeu dedicat pictorului la Jimbolia. Operele artistului reflectă infinita bogăţie a vieţii bănăţenilor: sărbători, tradiţii, case şi grădini, scene de muncă. Pictează şi obiceiul de chirvai, în toate detaliile lui. Peisajele sale descoperă o cunoaştere profundă a naturii în ritmul anotimpurilor. Ştefan Jäger fost extrem de prolific, peste 2.000 de picturi în ulei ale pictorului fiind răspândite azi în întreaga lume. Intrarea la vernisajul de la “Helios” va fi liberă.
