Orașele din Alianța Vestului ar pierde zeci de milioane de lei cu noul proiect de buget

Primarii multor municipii din țară, având cele mai diverse apartenențe politice, sunt în mare fierbere în aceste zile din cauza proiectului de buget. Acesta a avut, până acum, mai multe variante, toate marcând o diminuare a bugetelor locale, în contextul în care și în 2018 primăriile au primit mai puțini bani. Cea mai recentă idee a guvernului pentru creionarea bugetelor locale pentru 2019 vizează o creștere semnificativă a cotelor din impozitul pe venit care rămân la adminstrațiile locale, dar le încarcă pe acestea cu costurile integrale pentru plata salariilor din asistența socială.

Minus de 22 de milioane de lei la Timișoara

La Timișoara, primarul Nicolae Robu, a explicat, ieri, de ce nu este de acord cu bugetul pe 2019: „Trebuie să vă spun ce ni se pregătește pentru acest an prin legea bugetului. Noi, primarii de municipii, am avut o reacție la ceea ce se vorbea că se află în pregătire. Ca urmare a demersurilor noastre, ni s-au dat o veste bună și una proastă. Vestea bună a fost că se crește cota-parte din impozitul pe venit care rămâne la bugetele locale, de la 43 la sută, cât a fost anul trecut, la 60 la sută. Noi asta am cerut, dar vestea proastă este că ni s-a pus în cârcă o mare cheltuială, și anume plata unor drepturi salariale din domeniul asistenței sociale. Sigur, noi n-am avut atunci un calcul făcut, pentru a putea reacționa cu cifre, dar simțim cu toții ce se întâmplă, de aceea am susținut că nu e în regulă, explicând că vom avea mari dificultăți în funcționare, în primul rând în derularea proiectelor investiționale dacă ni se transferă această nouă cheltuială, fără a ni se da și resursele bănești ca să o putem susține. Noi am cerut 60 la sută ca să păstrăm cât de cât veniturile la bugetul local la nivelul celor din 2017. Reamintesc că prin scăderea impozitului pe venit la nivel de angajat de la 16 la 10 la sută era nevoie de o majorare a cotei-părți care rămâne la bugetele locale, de la 41,75 la sută, cât a fost până în 2017 inclusiv, la 66,8 la sută. Nu s-a înțeles la momentul respectiv, iar creșterea s-a făcut la doar 43 la sută, una derizorie. Acum am încercat să dregem ceea ce anul trecut nu s-a făcut cum trebuie și să facem un salt. Bun, nu la 66,8 la sută, că nu mergem farmaceutic, ci, am zis noi, la 60 la sută. Eu parcă am avut o premoniție, cunoscând năravurile celor de la putere, și am spus că această creștere ne-ar mulțumi, dar în condițiile în care nu se inventează noi responsabilități care să ne fie delegate fără să primim și resursele. S-a mai întâmplat așa cu spitalele și cu școlile transferate la administrația locală fără resurse. A doua zi au decis să ne transfere cheltuielile din zona socială pentru persoane aflate în dificultate. În cifre, situația se prezintă astfel: în 2018, noi am avut la bugetul local, din cotele-părți din impozitul pe venit și din sume alocate cu titlul de echilibrare, 366 de milioane de lei; în 2019, cu această creștere la 60 la sută din impozitul pe venit, fără sume pentru echilibrare, am avea 412 milioane de lei. La prima privire, ne bucurăm, pentru că avem un plus de 46 de milioane de lei. Când am cerut să mi se facă socoteala cât sunt cheltuielile suplimentare care ne-au fost transferate, am constatat că acestea se ridică la 68 de milioane de lei! De fapt, avem o diminuare a fondurilor noastre dedicate investițiilor cu 22 de milioane de lei! Este inadmisibil așa ceva, să ți se diminueze fondul de dezvoltare, de modernizare, de aducere la zi a infrastructurii orașului la toate capitolele ei, de mobilitate, spitalicească, școlară, sportivă! În loc să crească fondurile de investiții măcar cu vreo 20 de milioane de lei, cum ar fi normal în condițiile în care spunem că avem creștere economică în țară, când Timișoara este orașul cel mai dinamic din România, ar trebui să simțim și la bugetul local asta. Cerem puterii politice să reanalizeze și să prevadă, dacă decizia cu transferul cheltuielilor sociale e definitivă, surse de finanțare a acestora, fie din TVA, fie din impozit, nu e treaba noastră, dar să găsească soluții”.

Nici în celelalte municipii nu e mai bine

Și edilul-șef din Cluj-Napoca, Emil Boc, a fost indignat de perspectiva încărcării administrațiilor locale cu cheltuielile sociale. „Din nefericire, finanțarea administrației locale se deteriorează de la an la an. Primul mesaj pe care îl avem acum în urma primei runde de negociere – cu o mână ni se dă, cu o mână ni se ia. Anul trecut, proiectul de buget al Clujului a fost văduvit cu 28 de milioane de euro. Am pierdut mai mult decât echivalentul realizării unei săli polivalente cu toate dotările, de ultimă generație. De unde a apărut această pierdere – direct din diminuarea cotelor care reveneau municipiului din impozitul pe venit. (…) Noi am calculat că pentru a păstra nivelul și puterea de cumpărare din 2017 ar trebui ca guvernul să întoarcă 67 la sută din impozitul pe venit ca să păstreze măcar același nivel anul 2017. Ultima ofertă a guvernanților a fost să crească la 60 la sută suma care se întoarce din impozitul pe venit la municipii, de la 43 la 60 la sută. Ceea ce la prima vedere pare un progres. Dar, au spus ei, vă mai punem în cârcă să plătiți asistența socială. 90 la sută era plătită de la bugetul de stat, nu din bugetul local. O pierdere de aproximativ 10 milioane de euro pentru Cluj, atât ne costă asistența socială care până acum era plătită de guvern”, a declarat, ieri, la un post de radio, Emil Boc.
Anul trecut, municipiul Arad a avut un buget cu câteva zeci de milioane de lei mai mic decât în 2017. Mai precis, pierderea cauzată de scăderea impozitului de la 16 la 10 la sută a fost de 16 milioane de euro. De asemenea, Oradea, cel de-al patrulea municipiu din Alianța Vestului, a avut o scădere la bugetul din 2018, față de 2017, de 16 milioane de euro. „Respectarea acelor cote pe care este adevărat că le-a anunțat și dl. Dragnea (autoritățile locale păstrează 60 la sută din impozitul pe venit colectat la nivelul localităților), numai că dânsul nu a anunțat pasajul final. Acele cote ar fi dublate de transferul în responsabilitatea autorităților locale a plății persoanelor cu handicap – indemnizațiile acestora sau plata însoțitorilor. Cuantumul acestor sume este foarte mare. Eu nu am datele la nivel de țară, dar am făcut o simulare la nivelul municipiului Oradea și doar aici cuantumul acestor plăți se ridică la aproximativ la 5,5 milioane de euro”, a declarat Ilie Bolojan, primarul Oradiei.

Negocierile continuă

După ce și-au pus primarii de toate culorile în cap, guvernanții negociază în continuare proiectul de buget pentru anul în curs. Potrivit surselor politice, în cadrul discuţiilor despre bugetul pentru 2019, în ceea ce priveşte sumele pentru administraţiile locale, a fost abordat modul de repartizare a sumelor colectate din impozitul pe venit la nivelul fiecărui judeţ. Astfel, guvernul ar avea în vedere următoarea variantă de lucru: 60 la sută din impozitul pe venit să fie direcţionat către primării, 15 la sută din impozitul pe venit să meargă către consiliile judeţene, 20 la sută din impozitul pe venit să fie direcţionat în vederea echilibrării bugetelor locale şi cinci la sută să fie împărțit în mod egal către judeţe de către ministerul finanţelor. Discuțiile nu s-au terminat, încă, iar în acest ritm varianta cea mai optimistă este că votarea bugetelor locale se va putea face, la nivelul fiecărei unități administrativ-teritoriale, abia pe la sfârșitul lunii martie.


DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

Un raspuns la “Orașele din Alianța Vestului ar pierde zeci de milioane de lei cu noul proiect de buget

Lasă un răspuns