Noi perspective pentru universitatea reșițeană, după dificultățile financiare întâmpinate anul trecut, când disensiunile au fost tranșate în instanță

Numărul tot mai scăzut de studenți interesați să urmeze cursurile fostei Universități ”Eftimie Murgu” din Reșița (care, între timp, a devenit Centru Universitar UBB), înregistrat în ultimii ani, a generat o serie de dificultăți de natură financiară pentru această instituție, pe parcursul anului trecut.

CITEȘTE ȘI: Tânăra ucisă și incendiată în Giurgiu trăia în aceeași casă cu presupușii criminali. Trei suspecți, reținuți pentru 24 de ore

Încercând să găsească o rezolvare a acestei probleme, senatul universității a adoptat, în 2019, o măsură care nu a fost pe placul corpului profesoral, motiv pentru ca disputa să se mute în instanță. În luna aprilie a anului trecut, Consiliul de Administrație și Senatul Universității au hotărât reducerea programului de lucru de la cinci zile la patru pe săptămână pentru întregul personal al instituției, cu reducerea corespunzătoare a salariului, invocându-se situația financiară dificilă a instituției.

Totodată, s-a decis ca ziua în care nu se va desfăşura activitate de muncă să fie cea de vineri, specificându-se că măsura de reducere temporară a activităţii nu va modifica fondul de timp aferent activităţilor didactice frontale şi de evaluare a studenţilor. Nemulțumiți de decizia luată, mai mulți profesori au formulat o acțiune de chemare în judecată, solicitând Tribunalului Caraș-Severin anularea hotărârii senatului universității. Instanța a admis în parte acțiunea reclamanților, obligând universitatea să le plătească acestora despăgubiri reprezentând diferenţa dintre drepturile salariale efectiv încasate şi cele cuvenite, conform încadrării pe funcţia didactică deţinută, începând cu data de 1 mai (dată de la care s-a pus în aplicare hotărârea senatului) şi până la data pronunţării sentinței judecătoreşti, actualizate în funcţie de rata inflaţiei la data plăţii efective, precum şi daune interese sub forma dobânzii legale aferente despăgubirilor.

În motivare, tribunalul a reţinut că, deși potrivit dispoziţiilor art. 52 alin. (3) din Codul muncii, în cazul reducerii temporare a activităţii pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare pe perioade care depăşesc 30 de zile lucrătoare, angajatorul are posibilitatea reducerii programului de lucru de la cinci la patru zile pe săptămână, cu reducerea corespunzătoare a salariului, până la remedierea situaţiei care a cauzat reducerea programului, în situația de față nu s-a procedat la modificarea efectivă şi concretă a fişei postului angajaţilor, astfel încât să aibă cunoştinţă ce activităţi urmează a fi reduse şi cum se va desfăşura întreaga activitate didactică şi nedidactică în continuare.

”Din cuprinsul hotărârii nr. 90/25.04.2019 (Hotărârea Senatului Universității – n.r.) reiese faptul că numărul de ore nu va fi redus, în fapt orele urmând a fi aceleaşi, doar că vor fi repartizate în celelalte zile ale săptămânii (…) Practic, cadrele didactice reclamante desfăşoară aceeaşi activitate într-un timp mai scurt, programul de lucru fiind condensat”, se mai arată în motivarea completului de judecată. Universitatea a atacat sentința formulând apel, acesta fiind judecat la Curtea de Apel Timișoara.

În apărare, instituția a arătat că resursele financiare ale instituţiei se compun în principal din sume alocate de la bugetul de stat prin Ministerul Educaţiei Naţionale, ca ordonator principal de credite, şi, în subsidiar, din venituri proprii realizate din taxele de şcolarizare achitate de studenţii înscrişi pe locurile cu taxă, venituri care sunt foarte mici comparativ cu anii anteriori, când universitatea avea un număr de aproximativ 5.000 de studenţi, ajungând, anul trecut, la 1.198.

O altă critică adusă sentinţei apelate a vizat faptul că instanţa de fond a făcut o aplicare greşită a dispoziţiilor legale incidente în cauză dispunând anularea Hotărârii Senatului Universității, obligând, astfel, instituția la plata către reclamanţi a unor despăgubiri pentru zilele de vineri ale fiecărei săptămâni în care aceştia nu au fost de fapt prezenţi la locul de muncă, după punerea în aplicare a prevederilor hotărârii.

”Cu toate că numărul de ore de muncă prestat nu a fost modificat, salariul angajaţilor a fost redus”, au susținut, în replică, profesorii reclamanți. Analizând înscrisurile depuse la dosar, argumentele expuse de-o parte și de celaltă, coroborate cu dispozițiile legale, Curtea de Apel Timișoara a decis să mențină soluția dată de tribunalul cărășean. În pofida acestor probleme, universitatea reșițeană a reușit să iasă din impas la scurt timp, obținând, în toamna anului trecut, o finanţare suplimentară din partea Ministerului Educației, în urma aplicării unui proiect finanţat din Fonduri pentru Situaţii Speciale. Mai mult, în urmă cu șase luni, instituția din urbea de pe Bârzava a fuzionat cu Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj Napoca, devenind, astfel, Centrul Universitar al UBB din Reșița, întreg patrimoniul, cu activul și pasivul acesteia, fiind preluat de instituția de educație clujeană.

Contactat de ”Renașterea bănățeană”, directorul Centrului Universitar al UBB din Reșița, Andrade Bichescu, a menționat faptul că se lucrează la o strategie de dezvoltare a instituției care vizează, printre altele, înființarea de noi facultăți, printr-o analiză atentă a nevoilor de formare și adaptate cerințelor pieței, posibil în specializările psihologie și informatică.

0 Comments

No Comment.