Medicul Adrian Marinescu explică cum se manifestă noile tipuri de gripă: cei care au avut Covid-19 sunt predispuși
Dr. Adrian Marinescu a explicat într-un interviu acordat News.ro care sunt particularităţile acestui sezon de viroze respiratorii. Infectarea cu diverse virusuri se face acum într-o măsură mai mare pentru că nu mai există restricţiile care existau în pandemie şi pe de altă parte pentru că nu am fost expuşi atât de mult îmbolnăvirii în acea perioadă. Medicul spune şi că cei care au avut forme severe de COVID-19 în pandemie au acum sistemul imunitar afectat, ceea ce îi predispune mai uşor la a se îmbolnăvi. În mod cert avem acum de-a face cu o creştere a numărului de cazuri de gripă A, spune Dr. Marinescu, care a atras atenţia că este doar începutul sezonului de gripă, informează News.ro.
Dr. Marinescu: Sezonul pe care îl avem acum nu este altceva decât o întoarcere la normalitate
“Eu cred că sezonul pe care îl avem acum, sezonul rece, nu este altceva decât o întoarcere la normalitate şi demonstrează clar că este o perioadă liniştită în pandemie. Nu mai există restricţii, oamenii interacţionează, sunt însă câteva elemente în plus faţă de un sezon similar înainte de pandemie:
Nemaiexistând restricţii oamenii interacţionează şi e bine că o fac, mai ales copiii, şi atunci se infectează într-o măsură mai mare, aici vorbesc de infecţii respiratorii, însemnând gripă, însemnând viroze, însemnând infecţii cu SARS-CoV- 2.
Al doilea aspect se referă la faptul că circulaţia acestor virusuri a fost redusă în mod clar pe timp de pandemie şi atunci posibilitatea de infectare se face într-o măsură mai mare, nu există protecţia nici la gripă din anii trecuţi.
Al treilea element este că toată lumea în pandemie, sau mare parte din populaţie, a trecut prin infecţia cu SARS-CoV- 2, unele au fost forme medii, forme severe, forme critice şi de aici sistemul imunitar este mai puţin echilibrat.
Toate lucrurile acestea pot să ducă la un sezon care să vină cu particularităţi”, a explicat Dr. Marinescu.
250 de prezentări la camera de gardă în fiecare zi, la Institutul Matei Balş, o valoare aproapiată de cele înregistrate în perioadele de vârf pandemic. Cazurile de gripă A sunt cele mai multe, spune Dr. Marinescu. În cazul celor care nu au făcut vaccinul antigripal, explică acesta, boala poate avea debut cu simptome severe.
“Creşterea legată de gripă este mai mult decât clară în aceste zile şi va fi şi în continuare, ca să aveţi nişte cifre avem acum aproximativ 250 de prezentări la camera de garda în fiecare zi, prin comparaţie în vârf pandemic aveam spre 300, şi, pe de altă parte, într-o situaţie fără sezon rece, fără pandemie, în mod normal în lunile trecute aveam în jur de 150, şi copii, şi adulţi şi vorbim doar de camera de gardă, nu vorbim de afecţiunile cronice.
Cele mai multe dintre cazuri înseamnă diagnostic clinic şi atunci nu ai identificare. Cazurile sunt mult mai puţine, evident, faţă de ce am în mod real. Circulaţia virusului gripal de tip A este categoric prioritară, faţă de B, de exemplu.
Este doar începutul sezonului de gripă, vă aduc aminte că şi înainte de pandemie lunile ianuarie şi februarie erau de foc şi aveam cazuri inclusiv în aprilie, chiar dacă din martie lucrurile se vor echilibra.
Cum se manifestă boala – contează cât de vulnerabil este cel care se îmbolnăveşte
Legat de gripă trebuie să înţelegem că ne interesează mai mult gazda, adică persoana care se infectează, cât este ea de vulnerabilă şi aici mă refer la vârstă, contează bolile asociate, contează dacă sunt supraponderali, multe din lucrurile astea le vorbeam şi în pandemie şi au legătură şi cu infecţia cu SARS-CoV- 2.
Sigur că simptomatologia la o persoană care nu este vaccinată ar trebui să fie destul de clară, diagnosticul se pune foarte uşor spre deosebire de viroză, o altă infecţie virală sau altă infecţie cu SARS-CoV- 2.
“Gripa pune pacientul la pat”
Gripa pune pacientul la pat, înseamnă o stare general modificată brusc, înseamnă un debut cu durere importantă de cap, cu dureri musculare şi articulare, cu acea senzaţie că ai fost bătut, care în principiu nu există sau într-o mică măsură în alte viroze, continuând cu o simptomatologie digestivă care e comună infecţiilor virale, cu febră care poate să fie înaltă”, a explicat directorul medical al INBI Matei Balş.
Pentru gripa de tip A există tratament eficient. Ceea ce contează este ca antiviralul să fie adminstrat în fazele de debut ale bolii, spune Dr. Marinescu, astfel încât virusul să nu se mai prolifereze în organism
“Mai important este că în gripă avem în mod clar tratament antiviral eficient, tratament care poate să mă facă ca de la o zi la alta să am o stare mult mai bună, lucrurile să se vadă mai mult decât evident, dacă este administrat la debutul simptomatologiei.
Tratamentul este Tamiflu, un antiviral cu tradiţie, îl cunoaştem foarte bine. De fapt, în gripă am două arme importante, am prevenţia, care înseamnă vaccinarea antigripală, pe care aş putea să o fac şi în momentul de faţă, să iau în calcul că 10-14 zile este timpul până când e eficient vaccinul şi tratamentul antiviral care trebuie administrat ori de câte ori am diagnostic chiar şi clinic, şi cât mai repede cu putinţă.
Cum acţionează Tamiflu
Îl numim antiviral pentru că împiedică pătrunderea virusului la nivel de celulă. Este exact principiul şi mecanismul pe care îl aveam la antiviralele din infecţia cu SARS-CoV- 2, motiv pentru care mă interesează să acţionez la început şi nu în momentul în care deja modificările s-au produs, vorbim de lucruri care au legătură sistemică sau la nivel de organ”, a precizat Dr. Marinescu.
Complicaţiile gripei – pot fi complicaţii pulmonare, neurologice sau cardiace
“Se pot întâmpla multe lucruri şi nu sunt doar complicaţiile pulmonare care sunt cele mai frecvente şi aici vorbim de pneumonie, care poate să evolueze cu insuficienţă respiratorie şi să ne facă să ajungem în terapie intensivă. Sunt complicaţii neurologice, sunt modificări legate de afecţiuni preexistente, de exemplu un pacient care are un diabet zaharat, în momentul în care face şi gripă, s-ar putea să-i dezechilibreze diabetul zaharat sau bolile cardiovasculare, sau să vorbim de afecţiuni în sfera cardiacă fără să existe înainte, ca de exemplu miocardită sau alte afecţiuni cardiace”, a spus medicul.
Continuarea pe news.ro
