Lac subteran în centru, dezastru în Parcul Rozelor. Ce pot vedea, astăzi, la Timişoara, oaspeții de la Parlamentul European?
Astăzi, 3 aprilie, o delegație formată din șase deputați ai Parlamentului European își începe, la Timișoara, o vizită de informare și consultări, pe tema Capitalei Culturale Europene. Vizita durează până pe 5 aprilie. Deputații europeni se vor întâlni cu autoritățile locale și organizatorii programului cultural TM2023.
Din partea română sunt prezenți Lucian Romașcanu – ministrul Culturii, însoțit de Bogdan Trîmbaciu – directorul Unității de Management a Proiectului din cadrul Ministerului Culturii; Carmen Croitoru – directorul general al Institutului Național pentru Cercetare și Formare Culturală, precum și de Andrei Luca – directorul Direcției Diplomație Culturală, Educație și Știință din cadrul MAE.
Pe parcursul celor trei zile, delegația va avea întâlniri cu Alin Nica, președintele CJ Timiș, cu Dominic Fritz, primarul Timișoarei, dar și cu echipa Asociației TM2023. Ei vor vizita spații culturale și expoziții și vor asista la conferința susținută de scriitorul Orhan Pamuk la Universitatea de Vest din Timișoara. O altă întâlnire va fi cu refugiații ucraineni implicați în activități culturale.
Există însă și câteva locuri, clădiri și zone pe care organizatorii au avut grijă să le țină departe de ochii invitaților, fiind unele dintre cele mai rușinoase “puncte de atracție” ale orașului. Iată doar două dintre ele, situate chiar în zona ultracentrală a Capitalei Culturale.
“Lacul subteran” din Piața Operei
Despre pasajul subteran de la “Kilometrul Zero” al Timișoarei, inundat cu apă, adâncă de 20-30 de centimetri, poluată cu gunoaie și alte resturi care plutesc sau atârnă, agățate de tavan, Renașterea bănățeană a scris de mai bine de zece ani. Ultima oară când atrăgeam atenția asupra acestui monument acvatic al rușinii din Piața Operei era în urmă cu exact zece zile („Bannere abandonate și focar de infecție în pasajul de la Opera timişoreană. Capitala Culturală a încremenit în faza de deschidere (video)„).
Însă, nimic bun nu s-a întâmplat de atunci. Apa băltește în continuare, gunoaiele plutesc, iar cele patru căi de acces în pasaj ascund focarul de infecție din lacul subteran, din Piața Victoriei, care nu a fost nici închis, nici igienizat. Este un adevărat depozit de dejecții și punct de atracție pentru amatorii de senzații olfactive tari. Și reprezintă chiar imaginea tristă dar adevărată a centrului Timișoarei: un subsol mizerabil și plin de gunoaie, ale cărui guri de acces sunt ascunse vederii cu niște prelate, inscripționate cu sigla TM2023 și mesajul “2023 TIMISOARA EUROPEAN CAPITAL of CULTURE”. O ironie cât Piața Victoriei!
Interesant este că nici primăria prin Aqautim, nici Agenția de Mediu sau Garda de Mediu, nici Prefectura Timiș – ca organe abilitate, nu s-au sesizat asupra situației, care dincolo de aspectul estetic dezastruos este și o problemă de sănătate publică.
Imaginile pe care vi le prezentăm vorbesc de la sine!
Reabilitarea, promisiune veche și neonorată
În octombrie 2022, reprezentanții municipalității dădeau asigurări publice că situația din pasajul Operei se va remedia. Pasajul din Piața Victoriei are un istoric deja celebru. Pe scurt, pasajul, cu o suprafață utilă de peste 700 de metri pătrați, a fost vândut în anul 2008 de administrația Ciuhandu unei firme pentru 195.000 de euro (la cursul valutar de atunci), plus TVA.
La finele anului 2012, fostul primar Nicolae Robu a răscumpărat acest pasaj, peste care între timp apăruse și faimosul acvariu, dând la schimb terenuri aflate în proprietatea publică a orașului în valoare de aproape 950.000 de euro, plus TVA. Ulterior, timp de șapte ani, fosta administrație nu a demarat nicio lucrare de întreținere a acestuia sau de modernizare.
Fostul edil, Nicolae Robu, își dorea ca pasajul existent în Piața Victoriei să devină un pasaj auto ca la Barcelona. Proiectul nu s-a concretizat în lipsa acordului Direcției pentru Cultură, Culte și Patrimoniu a Județului Timiș, deoarece ar fi afectat structura de rezistență a unui imobil emblematic pentru oraș, și anume Opera Națională Română. Actuala administrație a preferat să ignore problema și să o ambaleze frumos într-un proiect mai amplu, din care ulterior a fost exclus pasajul.
„Încă de anul trecut (2021 -n.r.), actuala administrație a lucrat pentru includerea reabilitării și transformării acestui pasaj în PNRR, în cadrul unui proiect mai amplu de punere în valoare a istoriei Timișoarei: „Traseul Revoluției”. Cel mai probabil, lucrările la Traseul Revoluției vor începe anul viitor, iar prioritară va fi punerea în valoare a acestui pasaj, la zece ani de când a revenit în patrimoniul public.
Ne dorim ca centrul Timișoarei să arate cât mai bine pentru 2023. Însă vă reamintim că împreună cu Ordinul Arhitecților din România, am demarat deja un concurs de proiecte pentru reabilitarea zonei zero a Timișoarei, împreună cu câteva străzi din vecinătate”, declarau, în octombrie 2022, reprezentanții Primăriei Timișoara.
Doar că, pănă astăzi, 3 aprilie 2023, nu s-a întâmplat nimic. Pasajul nu mai fost inclus în „Traseul Revoluției”, nu s-au făcut niciun fel de lucrări și nici măcar nu se drenează apa ce băltește în “lacul subteran” din Piața Operei.
Dezastru la scenă deschisă
În ultimii trei ani, starea de ruină a scenei din Parcul Rozelor a fost motiv de anulare a unor evenimente, dar și de schimbare a locației pentru câteva festivaluri care trebuiau să aibă loc aici, însă nu se putea utiliza scena din cauza degradării avansate.
Auditoriul este plin de mizerie, mobilierul este deteriorat. Scena în sine este o veritabilă mostră de decadență și șantier părăsit, cu bălți și cu materiale aruncate peste tot. Un veritabil tablou al abandonului, dar și al lipsei de interes a autorităților de a o renova măcar acum, când TM 2023 este în plină desfășurare.
Pe 28 august 2021, la ceas de seară, Casa de Cultură a Municipiului Timișoara anunța, în ultimul moment, că relochează Festivalul de Operă și Operetă din Parcul Rozelor în Piața Libertății. Totul din cauza stării improprii a scenei, moștenire de la vechea administrație. Și cu promisiunea că lucurile se vor repara rapid. Asta era în urmă cu doi ani…
”Furtuna care a distrus copertina din Parcul Rozelor a avut loc în data de 17 septembrie 2017. În perioada 2017-2020 nu s-a întâmplat nimic care să ducă la demararea lucrărilor de reparație. În data de 7 septembrie 2020, în urma unei licitații publice, a fost semnat contractul nr.2461, cu SC Bumerang SRL, care precizează termenul de execuție de 6 luni de la începerea șantierului, în urma obținerii avizelor necesare. În perioada septembrie 2020 – mai 2021 au fost obținute câteva avize necesare demarării șantierului.
Apoi, aşa a rămas. În mai 2021, la inițiativa Casei de Cultură a Municipiului Timișoara, au fost reluate demersurile administrative, în vederea demarării lucrărilor. Din păcate, însă, între timp, o parte dintre avize expiraseră, altele lipseau din dosar. Casa de Cultură, cu mult ajutor din partea unora dintre funcționarii Primăriei, dar și al unor instituții locale, precum OCPI, a reușit completarea dosarului și demararea șantierului, în 5 iulie 2021”, declara la acel moment, Camelia Mingasson, directoarea Casei de Cultură a Municipiului Timișoara.
Aceeași Camelia Mingasson a mai spus că lucrările pot dura până în ianuarie 2022. Dar că, prin bunăvoința constructorului, este posibil ca șantierul să fie finalizat mai devreme. Prudentă, nu a menționat o dată exactă a încheierii lucrărilor, declarând doar: “cât despre Parcul Rozelor, acesta va reveni din nou la viață”…
Însă, la fel ca și în cazul pasajului din Piața Operei, nu se vede niciun semn că s-a adus vreo îmbunătățire sau măcar că s-ar lucra la renovarea scenei. Ceea ce puteți observa din fotografiile realizate chiar astăzi.
Asta e administratia Fritz la doi ani jumate de la alegeri. Praf