La Timişoara, noile autobuze stau abandonate pe maidan, iar călătorii aşteaptă în staţii mai rău ca la ţară | Foto

Primăria își bate joc de timişoreni și de noile autobuze şi tramvaie. Flota modernă e abandonată pe maidan, iar călătorii aşteaptă în staţii mai rău ca la ţară

Cele 29 de autobuze electrice Karsan, din lotul complet de 44 de autobuze pe care Ministerul Dezvoltării le-a cumpărat pentru Timișoara, zac în curtea Societății de Transport Public Timișoara. În același timp, miile de timișoreni care folosesc transportul în comun, stau în stații improvizate, fie soare, fie ploaie, pentru că municipalitatea nu se sinchisește să construiască stații cu acoperiș și refugiu, după ce le-a demolat pe cele vechi, dar care încă erau foarte bune.

Flota de autobuze high-tech, abandonată pe maidan

Pe 27 decembrie 2022, plin de avânt, primarul Timişoarei, Dominic Fritz, anunţa că au sosit primele două autobuze electrice din lotul celor 44 achiziţionate de Ministerul Dezvoltării. Fantezist, edilul îi informa pe timișoreni că autobuzele vor intra pe traseu din luna februarie 2023.

”Primele două autobuze au ajuns în seara asta la Timişoara. Încă două sunt pe drum şi le aşteptăm să ajungă în câteva zile. În ianuarie urmează probe şi verificări tehnice, instruirea personalului, recepţia şi înmatricularea autobuzelor. Dacă nu sunt probleme tehnice, din februarie, vom putea circula cu ele. În total, sunt 44 de autobuze electrice cumpărate prin fonduri europene, în parteneriat cu Ministerul Dezvoltării. Cu fonduri europene schimbăm toată flota de transport public: 150 de autobuze electrice, tramvaie şi troleibuze”, scris în decembrie 2022, Dominic Fritz, pe Facebook.

De abia pe 20 aprilie, primele două autobuze 100% electrice au intrat în circuitul transportului în comun din Timișoara. Cele două vehicule au debutat pe linia 33, între Calea Șagului și Catedrala Mitropolitană.
Până la acest moment, 29 din totalul de 44 de autobuze cumpărate de către guvern pentru Timișoara, au fost recepționate de către STPT.

Consilierul local Roxana Iliescu atrage însă atenția că ele nu sunt folosite, din motive pe care nici măcar Constantin Cocheci, direcorul general al societății nu le-a putut explica. Sau nu a dorit. În plus, nici stațiile de încărcare, prevăzute în documentația tehnică inițială, nu sunt toate. Iar din cele 59 de stații de încărcare lentă și rapidă, doar 11 sunt funcționale.

“În timp ce primarul Fritz se laudă cu asigurarea unor super condiții privind transportul public, flota de transport de ultimă generație (29 de autobuze electrice), zace pe un maidan în curtea STPT, în timp ce, teoretic, doar 5 autobuze electrice ar fi pe traseu…

Astăzi (ieri, 26 iunie – n.r.) am fost la baza Societății de Transport Public Timișoara din Bld. Dâmboviței nr. 67, interesată fiind de stadiul implementării proiectului celor 44 de autobuze electrice.
Totodată, am formulat în scris o solicitare de informații referitoare la acest proiect, adresată primarului Fritz, viceprimarului Lațcău și directorului general al STPT Cocheci, cu următoarele întrebări:

1)câte autobuze electrice au fost livrate până astăzi?;
2)câte din autobuzele electrice circulă pe diferite trasee in Timișoara?;
3)care sunt motivele din cauza cărora nu toate autobuzele electrice livrate nu sunt pe traseu?;
4)câte stații de încărcare sunt în funcțiune atât în baza STPT cât și in oraș?

Sper că mi se vor transmite repede informațiile solicitate, dar până atunci, din discuția avută astăzi cu directorul general, vă pot spune că în aceste zile, pe traseu circulă doar 5 autobuze electrice.
Referitor la stațiile de încărcare, din 44 stații de încărcare lentă prevăzute la baza din Dâmboviței și 15 stații de încărcare rapidă prevăzute în oraș, avem o situație foarte delicată:

Singurele stații de încărcare sunt cele montate provizoriu (?!), în afara prevederilor Caietului de sarcini/Contract, la bază, respectiv 10 stații lente și o stație de încărcare rapidă.

Directorul general nu a putut sa-mi dea detalii referitoare la aceste stații, cert este faptul că au fost puse in funcțiune pe cheltuiala STPT, pe un amplasament provizoriu și fără îndeplinirea tuturor condițiilor la care municipiul s-a obligat.

Totodată, trebuie spus că singurele obligații ale STPT, cel puțin din cele declarate de director, sunt de asigurare a reprezentării societății în comisia de Recepție a autobuzelor electrice (comisia este compusă din reprezentanți ai STPT și cei ai municipiului), in niciun caz STPT nu a avut și nici nu are obligații in legătura cu asigurarea instalării și punerii in funcțiune a stațiilor de încărcare.

Conform Caietului de sarcini/Contract, livrarea și instalarea stațiilor de încărcare pe amplasamentele deja pregătite ar fi trebuit realizată încă dinaintea livrării autobuzelor electrice!
Stațiile de încărcare au fost livrate, instalarea lor, nu!
In una din fotografiile de mai jos, unde vedeți bălăriile de un metru, municipiul ar fi trebuit deja sa fi pregătit platforma de beton, cu stațiile de încărcare și celelalte elemente prevăzute in proiect.

Proiectul aferent realizarii întregii infrastructuri privind stațiile de încărcare lenta și rapida, atât de la baza STPT cât și in locațiile prestabilite din oraș, a fost blocat de administrația Fritz in anul 2021 pentru modificări. Deși încă din decembrie anul trecut au supus la vot documentația aferentă, nu au organizat licitația privind asigurarea infrastructurii nici până în zi de astăzi.

Nu in ultimul rând, cu atâta seriozitate tratează primarul transportul in comun, încât nu a fost in stare nici măcar sa recepționeze calitativ cele 29 de autobuze electrice deja livrate, ce sa mai vorbim de celelalte formalități precum înmatricularea lor…”,a scris pe Facebook consilierul local Roxana Iliescu, luni, 26 iunie 2023.

Aceasta va cere explicații scrise primarului Dominic Fritz, viceprimarului Ruben Lațcău dar și directorului STPT, Constantin Cocheci.

Primăria își bate astfel joc de o flotă de autobuze electrice de ultimă generație, cu atât mai mult cu cât nu a cheltuit nimic pentru ele. Nu s-a construit o hală sau un depou destul de încăpător, pe dimensiunile autobuzelor Karsan, așa că acestea stau în bătaia soarelui dar și a intemperiilor, iar la felul în care se mișcă lucrurile, administrația nu dă semne că ar avea intenția de a construi un depou sau măcar de a pune autobuzele pe traseu și stațiile de încărcare în funcțiune.

În definitiv, edilii timișoreni nu au niciun stres, pentru că autobuzele au venit ca un cadou cu care să se laude. Autobuzele electrice pentru Timișoara sunt achiziționate în baza unui contract finanțat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, prin Programul Operațional Regional (POR) 2014-2020, Axa prioritara 4. Valoarea contracului se ridică la 162.316.172,55 lei (TVA inclus).

Singurele preocupări au fost ca primarul Fritz să se etaleze pe Facebook, în mai multe postări, cu noile autobuze, de parcă primăria ar fi avut vreun merit, iar viceprimarul Ruben Lațcău a avut o singură dorință: să fie vopsite în culorile galben-negru. Dorință îndeplinită.

Câteva posibile explicații, conform relatărilor de pe rețelele de socializare și confirmate de surse din STPT sunt: lipsa șoferilor și vatmanilor, din cauză că ofertele nu sunt atractive dar și lipsa validatoarelor, care lipsesc atât din noile autobuze Karsan dar și de pe unele tramvaie Bozankaya. Altfel spus, primăria a achiziționat tramvaie ultramoderne iar guvernul a cumpărat autobuze. Ce nu au prevăzut “strategii” Primăriei Timișoara în costul total al acestor achiziții sunt validatoarele electronice de călătorie. Cu alte cuvinte, atunci când circuli cu noile autobuze, trebuie să achiți călătoria cu cardul, ele fiind dotate doar cu POS mobil. Astfel, chiar dacă un călător este posesorul unui card de abondament valid, acesta va plăti practic o cursa de două ori.

De menționat că prețul mediu de achiziție al unui astfel de validator, care are și funcție POS, este în jur de 5000 de euro. Dacă s-ar achiziționa câte un singur validator pentru fiecare vehicul, asta ar însemna în jur de 220 de mii de euro pentru cele 44 de autobuze Karsan.

Cât privește validatoarele de pe tramvaiele Bozankaya, nici acestea nu au fost bugetate inițial, așa că s-au luat validatoare vechi de pe vehiculele scoase din uz. Noile tramvaie nu au prevăzute locașuri speciale și alimentare electrică pentru validatoare. Astfel că acestea sunt prinse cu bandă aderentă, bandă izolatoare sau fixate cu improvizații, sârmele și cablurile electrice atârnă, iar multe dintre aparate nu stau pe locul unde au fost fixate. Pe forumul STPT, aceste lucruri sunt publice (Autobuzele electrice Karsan e-ATA 18m – STP Timișoara Forum – Pagina 11), la fel cum se știe și de problemele electrice cu monitoarele și afișajele de la Bozankaya și Karsan dar și cu sistemele de climatizare.

“Am fost in seara asta cu unul din autobuze. In mare, o experiență plăcută. Circula fara validatoare, dar au POS-uri (ale căror cabluri sunt prinse cu banda izolatoare și arată destul de urât). Am prins și control dar doar au stau câteva stații, nu au controlat nimic. Alte probleme pe care le-am sesizat sunt că sistemul audio de anunțare a stațiilor nu prea funcționează, se oprește ba după „Statia următoare” ba în timp ce rostește numele stației iar butoanele de deschidere a ușilor (care oricum sunt degeaba, că șoferul deschide toate ușile in stație) nu sunt prinse bine de bara, aproape că atârnă.”, povestește pe forumul STPT, un utilizator. Singura măsură pe care a putut STPT să o ia a fost intensificarea prezenței controlorilor de bilete pe mijloacele de transport în comun.

Stațiile de autobuz, mai rău ca la țară

Tot în problema transportului în comun, în Timișoara, oraș “de cinci stele” și Capitală Culturală Europeană, lipsesc stațiile de autobuz, tramvai, troleibuz amenajate. În total dispreț față de timișoreni, primăria nu are timp să se ocupe de amenajarea acestora, după ce în 2020, a trecut la demolarea celor existente, care aveau acoperiș, iar protecția laterală era asigurată de chioșcuri STPT de bilete și de chioșcuri de ziare. De demolat, s-a demolat. Doar că, în trei ani de zile, nu s-a pus nimic în loc.

De exemplu, în cele mai aglomerate stații, acolo unde sunt și noduri de circulație, astfel de stații acoperite lipsesc cu desăvârșire. Așa sunt cazurile stațiilor de la Catedrala Metropolitană, Poșta Mare, Piața Maria, Gara de Nord, stațiile din rotația Buziașului/Stan Vidrighin, Dâmbovița dar și din alte locații din oraș.

STPT gestionează în Timișoara 483 de stații de transport în comun. Dintre acestea, conform reprezentanților societății, 250 sunt stații acoperite. Ce înseamnă însă acest acoperiș? Depinde de la un model de stație la altul, existând cel puțin trei modele, toate însă “minimaliste” cu un acoperiș de maxim 1 metru profunzime și fără protecții laterale. În plus, sunt din material plastic transparent.

Așa se face că mii de călători stau în soare, la temperaturi foarte ridicate vara și lipsiți de orice protecție și în frig, atunci când plouă sau ninge. La acestea se adaugă “aventura” călătoriei propriu-zise, căci așa cum se poate citi zilnic pe Facebook și pe forumul STPT, călătorii se plâng că în sezonul cald temperatura depășește cu mult 40 de grade în mijloacele de transport în comun și nu se folosesc instalațiile de ventilație sau climatizare. Invers, iarna, în vehiculele STPT, e la fel de frig ca și afară sau mai frig.

Cel mai bun exemplu este stația de autobuz de la Catedrala Metropolitană, care împreună cu cea de la Gara de Nord, reprezintă cele mai aglomerate puncte de îmbarcare și debarcare din autobuze. La catedrală, din oră în oră, zeci de oameni se înghesuie la umbra oferită de pomii de la marginea parcului, singura sursă de umbră în deșertul de asfalt încins. Și situația este similară la majoritatea stațiilor STPT din oraș.

În decembrie 2021, Primăria Municipiului Timișoara a demarat procedura de licitație deschisă pentru proiectul „Modernizare stații tramvai Linia 1 Gara de Nord – Stația Meteo și retur”, la stadiul de proiectare (DALI+PT).
Promisiuni science-fiction la timpul viitor….

„Un sfert din stațiile de tramvai din Timișoara intră într-un amplu proces de modernizare, plecând de la Gara de Nord și ajungând la stația Meteo. Călătorul va avea condiții civilizate de așteptare și informații pentru a-și putea integra călătoria cu alte opțiuni – nu doar cu alte mijloace de transport public, dar și cu bicicletele din stații sau cu deplasarea cu trenul în cazul navetei în localitățile de lângă Timișoara” a spus, la acel moment, primarul Dominic Fritz.

CITEŞTE ŞI: Dezvoltare marca Fritz-Lațcău: talcioc pe trotuar în loc de chioșcuri

Era vorba despre modernizarea a 34 de stații de tramvai, care vor îndeplini mai multe criterii de accesibilitate.
Peronul va fi adaptat la același nivel cu noile tramvaie Bozankaya și va avea pavaj tactilo-vizual și zone de avertizare cu un contrast ridicat de culoare, pentru o mai bună delimitare a spațiului. Peroanele vor fi accesibile tuturor persoanelor cu mobilitate redusă (persoane cu dizabilități, vârstnici, părinți cu cărucioare pentru copii etc.), astfel încât să le permită urcarea/coborârea din tramvai.

Stațiile vor fi dotate cu sistem de supraveghere video și sistem de afișaj și informare (monitoare LCD), vizibil pe ambele fețe ale panoului de afișaj, cu informații privind timpul de sosire în stație al următorului vehicul și alte date importante privind traficul. Acesta va fi adaptat nevoilor persoanelor cu deficiențe vizuale și auditive.

De asemenea, este prevăzută și amplasarea de sisteme de informare pentru călători, de unde aceștia se pot informa cu ce mijloace de transport (inclusiv disponibilitatea bicicletelor în stații) pot să ajungă la destinație și vor avea posibilitatea ca validarea călătoriei să o poată face și în stație.

Stațiile vor avea panouri voltaice pentru generarea de energie, va exista opțiunea de încărcare a telefoanelor mobile, acces la Wi-Fi public și un sistem modern de achiziționare a biletelor.

Stațiile care fac obiectul contractului: Gara de Nord, Regele Carol I, Piața Mocioni/Sinaia, Piața Maria, Catedrala Mitropolitană, Spitalul de copii, Piața 700, Libertății, Continental, Prefectura, 3 August, Piața Traian (NB toate tur-retur, câte 2 stații); Prințul Turcesc, Sarmisegetuza, Lalelelor, V. Economu, V. Babeș, Meteo, UMT, Electrica, Gara de Est, Piața Badea Cârțan.

În prima etapă va fi realizată documentația tehnică și obținerea autorizației de construire. Durata de viață solicitată prin documentație, a noilor stații este de minim 24 de ani. Perioada de realizare a documentației și proiectării era de 8 luni. Valoarea estimată a contractului este de 210.084,03 lei, fără TVA. În teorie, totul suna foarte frumos și cu tehnologie de ultimă oră.

În anul următor, pe 3 februarie 2022, aceeași primărie anunța că procedura de licitație deschisă pentru achiziția serviciilor de proiectare pentru modernizarea stațiilor de tramvai de pe Linia 1 Gara de Nord -Stația Meteo și retur a intrat într-o nouă etapă, fiind depusă o ofertă, care a intrat în evaluare. Este vorba despre aceeași modernizare a 34 de stații de tramvai, care teoretic vor deveni mai accesibile. Perioada de realizare a documentației și proiectării era de 8 luni. Valoarea estimată a contractului era de 210.084,03 lei, fără TVA. Apoi, totul a încremenit în mai 2022, când Primăria Timișoara anunța că O firmă din București va face, cu 50.000 de euro, proiectul de modernizare a celor 34 de stații de tramvai.

Tot la timpul viitor, cele peste 30 de stații de tramvai de pe traseul Linia 1 Gara de Nord -Stația Meteo și retur vor avea peroane joase, pavaj tactilo-vizual și sisteme moderne de validare și cumpărare de bilete. Licitația pentru documentația tehnică s-a încheiat, contractul fiind atribuit către FIP Consulting, din București, care a depus, de altfel, unica ofertă.

Firma bucureșteană a oferit un preț de 249.900 lei, cu TVA, cu 100 de lei mai mic decât cel maxim pe care era dispusă să-l plătească PMT. Totul trebuia să fie gata în opt luni, deci municipalitatea urma să primească documentația undeva la finele anului 2022. Acum suntem la final de iunie 2023, și cele 34 de stații de tramvai de pe Linia1 nu au fost modernizate la standard, conform proiectului. Cât despre celelalte 440 de stații din oraș, de tramvai, de autobuz, de troliebuz, toate sunt într-o stare avansată de degradare și pline mizerie. Acolo unde mai există.

Revenind la Catedrală, aici singurul lucru care a mai rămas din stația de autobuz sunt marcajele de pe carosabil.