La Cluj-Napoca va începe, la Timișoara stă în sertar. Costă un miliard de euro

La Cluj-Napoca va începe, la Timișoara stă în sertar. Costă un miliard de euro. Este vorba despre proiectul unui viitor metrou, pentru care administrația publică din Cluj-Napoca a făcut deja demersuri și care a primit deja aprobare de la guvern.

„Am fost onorat să prezint în şedinţa de Guvern, în faţa prim-ministrului Ludovic Orban şi a colegilor din cabinet, proiectul de hotărâre de guvern pentru aprobarea Notei de fundamentare privind necesitatea şi oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiţii <<Tren Metropolitan Gilău – Floreşti – Cluj-Napoca – Baciu – Apahida – Jucu – Bonţida – Etapa I A Sistemului De Transport Metropolitan Rapid Cluj Magistrala I De Metrou Şi Tren Metropolitan, inclusiv legătura dintre acestea – Componenta 1, Magistrala I de Metrou, judeţul Cluj>>, a scris ministrul transporturilor Lucian Bode, pe pagina lui de socializare.

Potrivit oficialului, valoarea estimată a proiectului este de aproximativ un miliard de euro, iar finanţarea va fi asigurată conform programelor de investiţii publice aprobate potrivit legii, după caz, din fonduri externe nerambursabile, bugetele locale ale celor două unități administrativ-teritoriale, precum şi din alte surse legal constituite. Din punct de vedere tehnic, proiectul noii linii are o lungime de 14,4 kilometri şi 14 staţii de metrou care vor deservi municipiul Cluj-Napoca şi localitatea Floreşti.

„Noua magistrală de metrou pregăteşte viitorul Clujului şi, totodată, dezvoltarea zonelor limitrofe Gilău şi Floreşti. Acest proiect de metrou, de la Cluj, are inclusă şi conexiunea cu viitorul Spital Regional de Urgenţă, iar prin integrarea cu viitorul tren metropolitan va asigura conectivitatea cu Gara CFR şi cu Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca”, afirmă ministrul.

După aprobarea hotărârii de guvern privind acest obiectiv, se va realiza studiul de fezabilitate ce va stabili indicatorii tehnico-economici ai proiectului. Valoarea totală a proiectului privind studiile de prefezabilitate, de fezabilitate și PUZ este de 33,4 milioane de lei (asigurate prin bugetele locale din Cluj-Napoca şi Floreşti), din care studiul de prefezabilitate are valoarea este 11,1 milioane de lei.

CITEŞTE ŞI: Muncitorul bătut de poliţistul din imagine pentru că nu purta mască: „Ce s-ar fi întâmplat cu mine dacă nu ar fi existat cameră de luat vederi?” Video

Realizarea studiului de prefezabilitate a fost demarată în data de 30 aprilie 2020, iar în șase luni acest document a fost realizat şi predat. În 27 octombrie, respectiv 29 octombrie, atât Consiliul Local Cluj-Napoca, cât şi Consiliul Local Floreşti au aprobat acest studiu de prefezabilitate.

„Fără doar şi poate, acesta este un moment istoric, în condiţiile în care pentru prima dată, în România, lansăm un proiect de metrou în afara Bucureştiului”, a declarat Lucian Bode.

Potrivit ministrului, acest proiect este unul „deschizător de drumuri pentru alte mari municipii şi zone metropolitane cu o populaţie de peste 300.000 de locuitori, care au atât nevoia, cât şi capacitatea de a implementa astfel de proiecte”, Lucian Bode făcând referire la Timişoara, Iaşi, Braşov, Constanţa, Sibiu.

Multă vorbărie

Situația la Timișoara în ceea ce privește un tren subteran este una, din păcate, mult mai hazlie. Ideea a fost lansată la începutul administrației Robu, în sensul desființării liniei de cale ferată care străbate Timișoara prin coborârea acesteia în subteran, nicidecum pentru conceperea și înființarea unei linii de metrou.

Totuși, s-a bătut multă monedă pe acest concept, alocându-se și unele sume în scopul punerii în practică. În anul 2015, de la bugetul local al Timișoarei s-au plătit 136.000 de lei pentru un studiu de prefezabilitate privind reconfigurarea traseului de cale ferată din oraș, prin ducerea liniilor de tren în subteran prin construirea unui tunel de zece kilometri, idee respinsă, până la urmă, de CFR SA, proprietarul de drept al liniilor. În 2018, administrația locală timișoreană vorbea despre o linie de metrou din Calea Șagului până la Aeroport, iar în 2019, despre încă o linie, între Dumbrăvița și Moșnița Nouă.

În timp ce Clujul făcea pași serioși pentru implementarea proiectului de metrou, la Timișoara, fostul edil-șef declara, în 2019: „Avem o altă versiune de proiect pentru metrou. Se vorbește că va fi un program național de realizare de metrouri în orașele cu peste 300.000 de locuitori. Evident că vom fi pe fază”. Așa a și rămas Timișoara, pe fază și cam atât.