Potrivit specialiştilor, cele mai sensibile la schimbările climatice sunt persoanele cu afecțiuni cardio-vasculare, neurologice, alergice, precum şi toţi pacienţii oncologici și cei cu maladii cronice, indiferent de clasificare. Din aceeaşi categorie fac parte şi oamenii în etate. În perioadele de instabilități atmosferice, afecțiunile oamenilor din grupurile de risc pot fi acutizate.
CITEȘTE ȘI: Ce date personale trebuie să lase clienții teraselor. Precizările premierului Ludovic Orban
Despre unele aspecte din patologia bolilor cardiovasculare, dar și despre măsurile de prevenție și tratament ale afecțiunilor cardiace am discutat cu doamna profesor doctor Rodica Avram, unul dintre reputații medici cardiologi ai Timișoarei. – Doamna profesor, aș începe discuția noastră raportându-ne la data din calendar, mai precis la capriciile acestei perioade, de început de vară calendaristică. Și v-aș întreba cum îi afectează pe cardiaci aceste fenomene meteorologice? – Înainte de fenomenele meteorologice, m-aș referi la această perioadă ca fiind una în care bolnavii sunt dominați de teama riscului pe cere-l reprezintă infecția cu COVID și au evitat unitățile sanitare și controalele medicale. Acest lucru a avut uneori ca rezultat agravarea sau decompensarea bolilor. Realitatea este că invazia virală cu COVID duce la determinare micro și macro vasculară, inflamație și tromboză, cu posibilă afectare a mușchiului sau foițelor inimii, apariția de angină sau infarct prin instabilitatea plăcii de aterom, embolie pulmonară. Pneumonia din infecția virală agravează o patologie cardiacă anterioară. Din aceste motive, îngrijirea atentă, controlul strict și menținerea medicației cardiologice se impune. Revenind la vreme, după o perioadă lungă de izolare, ne-am regăsit în plină vară, cu soare și multă verdeață, doar pentru câteva zile, însă, pentru că avem acum umezeală, frig, vânt. Această prelungire a anotimpului rece poate aduce afectare sezonieră de tip infecții virale sau chiar gripale care pot afecta mușchiul și foițele inimii. Afecțiunile coronariene, angina și infarctul, ca și cele cerebrale sunt de asemenea mai frecvente în perioada rece. Repausul prelungit din ultimele luni poate favoriza, mai ales la supraponderali sau persoane cu insuficiență venoasă apariția de tromboze venoase profunde cu complicații pulmonare ce pot fi foarte severe. Cu siguranță, însă, că vor urma zile calde, caniculare, vara își va intra în drepturi, și atunci mecanismele de termoreglare pot fi depășite, mai ales la vârstnici, iar transpirațiile, edemele, crampele musculare, leșinurile, amețelile și scăderea tensiunii arteriale vor fi frecvente. Canicula fragilizează o persoană cu inima bolnavă, putând determina tulburări de ritm, infarct, tulburări de coagulare. – Rămânând în același segment al schimbărilor meteo, de multe ori, în special persoanele tinere, pun, nu o dată, pe seama acestora o stare de rău nou-apărută. Când ar trebui să îi îngrijoreze aceste indispoziții? Care ar fi primele simptome ale unei afecțiuni cardiace? – E corect spus că se pun anumite stări de rău pe seama schimbărilor meteo. În realitate, se demonstrează că trei patologii sunt mai frecvente în relație cu scăderea presiunii atmosferice: migrena, suferințele reumatice cronice, care se exacerbează și depresia. Adevărul este că mulți tineri sunt suprasolicitați, anxioși, simt presiunea timpului, sunt inadaptați, fac exces de energizante, fumează. Toate acestea au ca rezultat apariția palpitațiilor, a creșterilor tensionale și, mai grav, scăderea vârstei bolii coronariene. Anticoncepționalele intens folosite favorizează tulburări de coagulare cu riscuri trombotice. Lipsa de mișcare, sedentarismul prelungit sunt de asemenea frecvent prezente la persoanele tinere. În consecință, apare obezitatea, cunoscut factor de risc. Este corect, însă, ca simptome de tip palpitații, lipsă de aer, durere toracică, cefalee neexplicată să aducă pacientul la medic, care va orienta diagnosticul. Un control cardiologic permite de asemenea excluderea unei boli, redă liniștea și confortul unui tânăr anxios. – Explozia informației din mediul online îi face, din păcate, pe mulți să recurgă la automedicație, nu în puţine cazuri chiar să se auto-diagnosticheze! Ce i-ați sfătui pe oamenii care, de frica doctorului ori din alte motive, aleg să evite cabinetele medicale? – Automedicația este frecventă, informațiile se iau uneori fără discernământ de la prieteni, vecini, din mass-media, etc., și uneori cu riscuri. Preparatele antitermice, antigripale, aparent banale, pot avea în compoziție substanțe iritante, generatoare de tulburări de ritm, inclusiv la tineri. Sprayurile antiasmatice, administrate pentru lipsa de aer pot iniția de asemenea aritmii amenințătoare de viață la bolnavul a cărui lipsă de aer este consecința unei patologii cardiace. Preparatele naturiste, ceaiurile, suplimentele medicale vor fi luate doar cu informarea prealabilă a medicului curant. Este de la sine înțeles că diagnosticul trebuie pus de specialist, care este bine să fie consultat atât pentru precizarea diagnosticului, dar și în legătură cu terapia pentru orice schimbare în schema anterioară. Este de dorit ca bolnavul să-și cunoască boala și tratamentul, să dețină documentele anterioare, acestea având rol esențial în gândirea clinică a medicului. – V-ați început cariera medicală în vremuri în care viața era alta, fără stresul și goana după bunuri materiale de acum, fără mâncarea fastfood, fără mașină la scară, fără rafturi pline de produse colorate și frumos ambalate. S-a schimbat, odată cu modul de trai al oamenilor, profilul bolnavului cardiac? – Anii au adus multe schimbări pozitive. Creșterea speranței de viață, clarificări în etiologia și patogenia multor boli, ceea ce a facilitat și găsirea unor terapii specifice, medicație eficientă în boli ce erau în bună măsură incurabile, tehnici noi de diagnostic clinic, intervenții chirurgicale pe cord cu evidentă reducere a complicațiilor peri-operatorii, tehnologizarea terapiei cu aparatură ce poate să reducă mortalitatea, terapii moderne incluse în ghiduri clare ce conferă cardiacului ani în plus cu o calitate mai bună a vieții. Au dispărut anumite patologii, cum ar fi complicațiile infecțioase renale după întreruperile clandestine de sarcină, probabil cea mai de criticat măsură luată înainte de 89 fiind aceea a interzicerii avortului, soldată cu pierderea de vieți tinere. Viața trepidantă, agitația, fumatul, au dus însă acum la creșterea incidenței anginei și infarctului la femei, la tineri. Consumul de droguri a adus în spital tineri cu inimă mărită și decompensată, infarcte de miocard, rupturi de aortă, decese. Anticoncepționalele în exces și terapiile hormonale de substituție la femeile în perimenopauză au favorizat trombozele, excesul de alcool favorizează tulburări de ritm, așa numitul „Holiday Heart Syndrome”. O patologie aparent teoretică a devenit în zilele noastre o realitate, un tablou clinic sugerând un accident coronarian acut survenit după un stres puternic, cum ar fi pierderea locului de muncă, pierderea partenerului de viață, așa-zisul sindrom al inimii zdrobite, vârstnicii care se decompensează și vin cu tulburări de ritm, cu valori tensionale mari, cu o relație clară cu vizita sau plecarea copiilor care trăiesc în altă țară. Rămânem, însă, în mod clar într-o notă optimistă, posibilitățile de diagnostic și terapie în momentul actual sunt în mod cert mai eficiente și salvează vieți. – Și, ținând cont de aceste timpuri pe care le trăim, ce le-ați spune oamenilor care doresc să aibă o inimă sănătoasă? Și o tensiune arterială în limite normale pentru vârsta fiecăruia? – Măsură în toate. Limitarea consumului de alcool, maximum un pahar de vin sau 50 de mililitri de băutură tare pe zi, limitarea consumului de energizante, multă mișcare, practicarea unui sport sau cel puțin mersul pe jos, suprimarea fumatului, regim bogat în fructe și legume, hidratarea corespunzătoare, cântărirea frecventă, autocontrolul tensiunii arteriale și legătura cu medicul, dacă valorile sunt crescute. De altfel, un control la medicul cardiolog poate depista o patologie latentă, necunoscută anterior sau o poate exclude. Regula general valabilă este aceea că un diagnostic pus precoce permite îngrijirea din timp și ameliorează perspectivele bolii de inimă. Posibilitățile teraputice actuale au crescut cu certitudine speranța de viață a cardiacului. O patologie frecvent asociată ce determină agravarea bolii de inimă este depresia, care face ca adesea pacientul să renunțe la a se îngriji. În această situație, consultul la psihiatru permite o medicație fără efecte secundare pentru cord, iar familia este cea care poate asigura toată susținerea și confortul bolnavului. De altfel, rolul familiei nu trebuie neglijat, și cel mai adesea este determinant pentru evoluția pacientului. Mass-media, în toate formele și organizațiile specializate poate influența în mare măsură modul de viață, de îngrijire a sănătății. – Nu peste mult timp, tinerii dornici să devină medici vor bate, din nou, la ușile universităților, pentru înscriere. Ce le-ați spune acestor tineri? Cum ați defini, în câteva cuvinte, meseria de medic? – A fi medic presupune să citești mult, să-ți petreci mare parte din viață în spital sau cabinetul de consultații, să faci sacrificii adeseori, dar în același timp satisfacțiile pot fi imense. Să iubești meseria și oamenii. Sunt valabile și acum vorbele marelui profesor Iuliu Hațegan: „Medicina este știință și conștiință, încălzite de iubirea față de oameni”. – Care e trăsătura de caracter fără de care nu poți fi niciodată un medic adevărat? – Obținerea diplomei îți dă dreptul să profesezi, dar nu este suficient. Și nu se pune problema unei singure trăsături de caracter, ci dimpotrivă a unui cumul de trăsături care să definească personalitatea unui medic. Mă refer la atitudinea față de cel în suferință, ascultare, atenție, blândețe, bunătate, compasiune, disponibilitate, discreție, uneori fermitate și întotdeauna respect. Față de propria persoană, medicului i se cere autocontrol, responsabilitate, determinare, adesea rezistență și curaj, conștiinciozitate și nu în ultimul rînd înțelepciune. E mult, drumul e greu, uneori trist, nimic nu se compară însă cu zâmbetul și vorbele de mulțumire ale persoanei tratate.
