În advertoriale plătite de USR, Timișoara duduie de investiții străine, doar că nu sunt în Timișoara ori sunt făcute de peste un deceniu

În advertoriale plătite de USR, Timișoara duduie de investiții străine, doar că nu sunt în Timișoara ori sunt făcute de peste un deceniu

Aproximativ 1000 de persoane și-au pierdut locurile de muncă de la companii românești sau multinaționale din Timișoara, doar în ultimul an. Trendul descendent a început în urmă cu șase ani, asta deși în 2021, la câteva luni după alegerea sa ca primar, Dominic Fritz vorbea despre Timișoara ca fiind “un magnet pentru companiile străine”. Cifrele și realitatea contrazic, însă, viziunea lipsită de bază a edilului, iar oamenii sunt dați afară în valuri, de la firme românești sau străine. Acestea sunt detaliile unei analize, bazată pe cifre ale AJOFM Timiș și ale firmelor de leasing de personal, realizată de către Renașterea bănățeană, pe 12 aprilie 2024 (Oameni dați afară în valuri! Timișoara pierde sute de locuri de muncă, în timp ce primarul se laudă cu investiții străine).

Adevărul că sute de oameni sunt dați afară de la fabrici mari, românești sau multinaționale, a stârnit un val de sute de comentarii atât pe pagina de web a ziarului cât și pe rețele de socializare.

Dar, a mai provocat și o reacție a aparatului de propagandă al USR și al primarului Timișoarei, Dominic Fritz. Astfel, marți, 16 aprilie, pe portalul național de știri Hotnews, a apărut un advertorial, un material cu apariție plătită, după simbolul “P” din fața titlului”, un “articol susținut de USR”, cum se menționează la final. Materialul de propagandă electorală se intitulează “Cine sunt primarii care au atras companii de top în orașele din România” și se referă la cei doi primari de orașe mari pe care USR îi are și care mai vor un mandat: Dominic Fritz la Timișoara și Alen Coliban la Brașov. ([P] Cine sunt primarii care au atras companii de top în orașele din România – HotNews.ro)

Textul, plin de afirmații laudative, a fost conceput și este semnat de copywriterii agenției de publicitate Smile Media, care însă nu au nicio vină pentru afirmațiile false din articol. În definitiv, cei de la Smile Media lucrează cu materialul clientului, adică cu datele furnizate de către USR. Angajații firmei de publicitate s-au străduit să scoată un material cât mai pozitiv și plin de laude, căci pentru asta sunt plătiți. Chiar dacă realitate este cu totul alta decât cea prezentată în textul “susținut de USR”.

O primă gogoașă este că “au atras în ultimii ani companii de top care au investit sute de milioane de lei în aceste orașe și au creat mii de locuri de muncă”. Deși între 2017 și 2020, Timișoara a pierdut câteva investiții semnificative, în 2021, Dominic Fritz spunea că Timișoara este “un magnet pentru investitori”, în condițiile în care, în anul 2023, investiţiile străine în România s-au prăbuşit, coborând la 6,587 miliarde de euro faţă de 10,039 miliarde de euro în 2022, deci avem un minus de 3,452 miliarde de euro.

“Această scădere a investiţiilor străine arată că multe companii, multe multinaţionale, mulţi investitori au pus investiţiile pe hold din cauza schimbării fiscale adoptate de guvernul Ciolacu anul trecut, un semnal care nu este deloc bun având în vedere că România are nevoie în continuare de investiţii străine, de bani, de knowledge, de pieţe externe de desfacere etc.”, arăta analistul economic Cristian Hostiuc, director editorial la Ziarul Financiar, într-un material din 19 februarie 2024.

O a doua dezinformare este chiar în titlu, deoarece Timișul este în topul zonelor cele mai atractive pentru afaceri, dar nu neapărat orașul Timișoara și nu doar alături de Brașov. Astfel, într-un top pe 2023, întocmit de Forbes România cu cele mai bune zone pentru afaceri în România, Timișoara se află alături de alte 9 orașe: București, Cluj, Oradea, Alba Iulia, Constanța, Arad, Brașov, Sibiu și Târgu Jiu. La întocmirea clasamentului au fost folosite informații de la Comisia Națională de Strategie și Prognoză, Institutul Național de Statistică, Registrul Comerțului, Termene.ro și Asociația Aeroporturilor din România (AAR).

Șirul dezinformărilor continuă cu faptul că “șapte mari companii au decis să investească în Timișoara de la preluarea mandatului de către Dominic Fritz. Acestea au investit peste 350 de milioane de euro în noi afaceri și extinderi ale unor hub-uri care existau deja în oraș și au creat peste 3.000 de locuri de muncă pentru timișoreni”. În realitate, în ultimul an, 400 de oameni au rămas fără serviciu, după închiderea fabricii AEM, aflată în pragul unei complicate insolvențe, cu toate bunurile gajate și sufocată de datorii.

Procter & Gamble a vândut fabrica de detergenți de la Timișoara grupului german Dalli, însă și aceasta și-a închis porțile, iar aproape 300 de persoane au rămas fără joburi. Concedieri s-au făcut și la multinaționalele din industria auto: în jur de 200 la una dintre ele și peste 70 la o alta, ambele cu fabrici la marginea Timișoarei.

Și în sectorul de IT și telecomunicații au avut loc reduceri de personal. Una dintre multinaționalele-fanion a dat deja afară 40 de angajați, iar alți 130 au fost notificați că își vor pierde locul de muncă.

La fel, unul dintre cei mai importanți fabricanți de mobilier din zonă, după ce a trecut prin mai multe modificări statutare și are acum doi beneficiari suedezi, a scăzut la un profit negativ de minus 6 milioane de lei în 2022, chestiune care a atras scăderea drastică a producției și, implicit, punerea pe liber a 480 de angajați.

Porsche Engineering a angajat la Timișoara aproape 200 de persoane, majoritatea specialiști IT, dar firma plătește în oraș doar chiria spațiilor către un centru de clădiri de birouri privat și nu către bugetul Timișoarei. Asta pentru că Porsche Engineering își are sediul la Cluj, unde plătește și taxele ca entitate comercială.

Compania Dräxlmaier nu a venit la Timișoara pe mandatul lui Dominic Fritz, ci acum aproximativ 15 ani de zile, iar fabrica de baterii pentru automobile electrice este la stadiul de proiect, nicidecum o certitudine are să necesite 1000 de angajați, cu toate secțiile fabricii. Fabrica a fost mărită, în urma obținerii unui ajutor de stat, dar și acest lucru s-a întâmplat înainte de venirea lui Fritz la Primăria Timișoara.

IKEA a inaugurat, în 2023, primul său magazin din afara Bucureștiului, dar nu la Timișoara, ci în comuna Dumbrăvița, către care se duc banii din taxe și impozite. Fritz “s-a băgat în poză” la inaugurare pentru capital de imagine, fiind invitat de colegul său de partid, primarul USR de Dumbrăvița, Horia Bugarin.

Sport Mechanical Workshop are cea mai mare fabrică de biciclete din Europa de Est pe platforma industrială de la Chișoda, sat care ține administrative de comuna Giroc. Adică își plătește taxele și impozitele către comuna periurbană, nu către bugetul Timișoarei.

În fine, compania Linde Global Services a decis să își mute toate serviciile interne în Timișoara. Însă această mișcare internă a însemnat concedieri în România și în alte țări, iar practic Linde doar și-a mutat birourile din zona Buziașului într-un centru de birouri mai aproape de centru.

CITEȘTE ȘI: “Amenajarea” de pe malul Begăi a ajuns un maidan plin de noroi și bălți (foto/video)

În Timișoara, la acest moment, concedierile se fac în majoritatea multinaționalelor. Doar că cifrele nu se reflect în evidențele AJOFM Timiș. Acest date sunt doar parțiale și incomplete, numărul real al celor care au rămas fără serviciu sau vor deveni șomeri în acest an fiind mult mai mare, dar greu de cuantificat. Motivele sunt multiple. La Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Timiș figurează foarte puține persoane în evidență.

După cifrele raportate, șomajul la nivelul județului Timiș e unul foarte redus, de numai 0,86 %. Așa se face că, oficial, la AJOFM Timiș au fost raportate doar 42 de persoane disponibilizate în ianuarie 2024, 96 în februarie și doar 6 persoane în martie anul acesta. Însă, asta nu înseamnă că nu sunt sute, poate chiar câteva mii de persoane care au rămas fără serviciu în ultimul an în Timișoara, dar și în județ.

Fenomenul se explică prin faptul că mulți dintre cei concediați de la multinaționale sunt anunțați din timp și apucă să își găsească un alt loc de muncă pe piață. Poate nu la fel de bun, dar mai bun decât nimic. Alții primesc diverse compensații financiare și prefer[ să stea câteva luni acasă, nu se înscriu pentru ajutor la noi la AJOFM. Ulterior, își găsesc de lucru, fie și ca simpli casieri sau vânzători la supermarketuri, la firme de pază sau în construcții.

Cifrele raportate la AJOFM Timiş nu reprezintă mișcările și concedierile reale de pe piața muncii, și din cauză că multe companii multinaționale lucrează cu oameni angajați prin firme de leasing de personal, de ocupare temporară a locurilor de muncă. Astfel, aceste firme nu au vreo prevedere în contractele cu oamenii privind posibilitatea acestora de a apela la serviciile sociale oferite șomerilor de către statul român.

În ceea ce privește piața muncii necalificate, concurența e acerbă, de la construcții, la curierat sau activități sezoniere, care sunt prestate de către muncitori aduși în special din Asia, tot prin firme de recrutare. Când aceștia își pierd locul de muncă, mai ales în medii cu fluctuație mare de personal, nu se trimit raportări către AJOFM.