Hramul Catedralei Mitropolitane Timişoara. Mii de credincioși au participat la tradiţionala procesiune cu moaştele Sfântului Iosif cel Nou de la Partoş

Astăzi, de praznicul Sfântului Iosif cel Nou de la Partoș, Catedrala Mitropolitană Timişoara își sărbătorește cel de-al doilea hram. Celebrările au început de aseară, când, după Vecernia săvârșită la ora 19 în cea mai importantă biserică ortodoxă din oraşul de pe Bega, mii de credincioși au participat, de la ora 21, la tradiţionala procesiune cu moaştele Sfântului Iosif cel Nou de la Partoş, în contextul căreia racla cu prețioasele relicve ale ocrotitorului Banatului a părăsit locul ei obişnuit din sfântul lăcaș şi a fost purtată pe umeri, însoţită de un alai impresionant, înainte de a fi depusă în Catedrală spre închinare.

La ora 22,30 s-a slujit Utrenia, iar la miezul nopţii – Sfânta Liturghie. La ora 3 a fost programat Acatistul Sfântului
Iosif cel Nou de la Partoș, la 4 – Acatistul Sfintei Cruci, la 5 – Acatistul Maicii Domnului Pantanassa, urmat, la ora 6, de Taina Sfântului Maslu.

Au fost, pentru credincioșii veniți în număr mare la Catedrală, momente speciale, când rugăciunile s-au înălțat spre cer. Au ajuns la Timișoara și oameni veniți din alte județe, la praznicul Sfântului Iosif cel Nou de la Partoș.

Sfânta Liturghie Arhierească se va săvârși duminică dimineața la ora 9,30, credincioșii fiind așteptați și la Vecernia din ziua hramului, care se va oficia la ora 18. Și la ora 21, evlavioșii pot participa la Acatistul Sfântului Iosif
cel Nou de la Partoș.

Luni, slujba Utreniei va avea loc la ora 7, Sfânta Liturghie – la 9,30, iar racla cu moaștele va fi reașezată la locul ei la ora 11.

Sfântul Ierarh Iosif cel Nou de la Partoş

Ierarhul s-a născut în anul 1568, în oraşul Raguza din Dalmaţia, şi a primit numele de Iacob.

La vârsta de 15 ani intră în viaţa monahală şi, după cinci ani, pleacă în Muntele Athos şi este primit în obştea Mănăstirii Pantocrator, unde mai târziu a fost hirotonit preot.

Sihastru desăvârşit şi făcător de minuni, sfântul este rânduit după zece ani egumen la Mănăstirea Cutlumus şi superior al Muntelui Athos.

La 82 de ani, este ales mitropolit al Banatului, pe care-l păstoreşte vreme de trei ani, iar miracolele săvârşite de el îi duc faima tot mai departe.

Simţindu-se chemat de Dumnezeu la cele cereşti, Sfântul Ierarh Iosif se retrage la Mănăstirea Partoş şi, în anul 1656, îşi dă sufletul în mâinile Domnului, la vârsta de 88 de ani.

Biserica Ortodoxa Română l-a canonizat la 7 octombrie 1956 şi este prăznuit la 15 septembrie.

Sfintele sale moaşte au fost aşezate în racla care astăzi se păstrează în Catedrala Mitropolitană din Timişoara, unde credincioşii vin să se închine şi să ceară ajutor şi mângâiere de la sfântul ocrotitor al Banatului.

Minunile săvârşite de ocrotitorul Banatului

Încă de pe vremea când era egumen la Mănăstirea Cutlumus din Muntele Athos, Sfântul Iosif ajunsese vestit pentru viaţa sa sfântă şi pentru vindecările pe care le făcea.

Se povesteşte că, venind de la Constantinopol, ierarhul trebuia să treacă Dunărea pe un pod plutitor, dar caii de la
trăsură s-au speriat şi n-au mai vrut să înainteze. Toate încercările vizitiului şi ale oamenilor dimprejur de a-i determina să urce pe pod au rămas fără sorţi de izbândă, până când Sfântul Iosif, deranjat de strigătele furioase
ale oamenilor, a coborât şi a grăit câteva cuvinte blânde către cai, care au devenit supuşi ca nişte miei şi au urcat singuri pe pod, unde au stat nemişcaţi până au trecut Dunărea. Văzând că şi necuvântătoarele îl ascultă pe ierarh, toţi cei de faţă s-au minunat şi s-au închinat.

Nu departe de oraşul Vârşeţ, sfântul a fost oprit la vreme de noapte şi furtună de un agă turc însoţit de ceata de ostaşi. Nevasta agăi, care era creştină şi se chinuia de trei zile să nască, fusese vestită în vis că numai
vlădica Iosif ar putea să o tămăduiască. Astfel, ea îl trimise pe bărbatul ei ca să-l întâlnească pe ierarhul făcător de minuni în locul unde i se arătase în vis şi să-l aducă la ea. Fără a se teme, Sfântul Iosif a încuviinţat să se întoarcă din drum şi să meargă cu aga Ismail, iar când a trecut pe lângă casa acestuia, soţia demnitarului turc a dat naştere unui fiu. După câteva decenii, acest băiat, botezat ortodox, s-a călugărit şi a ajuns chiar episcop al Caransebeşului şi Vârşeţului, fiind un apărător de seamă al drept-credincioşilor creştini în vremuri foarte grele pentru credinţa strămoşească.

Un alt miracol atribuit Sfântului Iosif cel Nou de la Partoş a fost săvârşit chiar la Timişoara, unde ierarhul a reuşit să-l vindece pe loc pe argintarul Iovan Capra, de 20 de ani olog, iar vederea minunii i-a făcut şi pe turci să se închine cu evlavie.

 

 


DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

Lasă un răspuns