Foc de paie de… Ignat. Ce povesteşte un bătrân dintr-un sat timişean

Sărbătoarea închinată Sfântului Ignatie Teoforul al Antiohiei, marcată astăzi, este destinată în Banat acțiunii de sacrificare a porcilor crescuți în gospodării. Potrivit credinței populare, în noaptea de Ignat animalele visează ca vor fi tăiate și nu se vor mai îngrășa după această dată.

Oamenii spun că în ziua de Ignat nu este bine să lucrezi, singura activitate permisă fiind cea a tăierii porcilor. ”De cu seară trebuie să vorbești cu cinci-șase oameni să vină a doua zi de dimineață să țină porcii. La fiecare casă se taie cel puțin doi, cu greutatea de peste 150 de kilograme”, explică Ion Ianculescu, zis a lu` Burcă, un gospodar de 70 de ani din satul Drinova, comuna Bârna.

Regulile de bunăstare animală din Uniunea Europeană impun ca animalele să fie anesteziate total înainte de sacrificare (asomate), astfel încât să nu sufere atunci când sunt ucise, în Banat alegându-se metoda prin împuşcare cu pistolul cu glonţ captiv. Această practică solicită multă precizie, întrucât pistolul trebuie poziţionat la doi centimetri deasupra nivelului ochilor, pe mijloc, cu vârful ţevii orientat spre coada animalului.

”După ce porcii sunt amețiți, îi sacrificăm clasic, așa cum am învățat de la părinți și bunci. După ce terminăm cu asta, bem vin sau răchie fiartă”, spune Ion a lu` Burcă.

În gospodăria sa, pârlirea porcilor se face cu foc de paie. ”Am două unelte de fier cu coadă făcute din foi de arc, pe care le încălzesc în foc și cu care pot să iau tot părul de pe porc. După asta, se spală cu apă și cu sare. Pentru tranșat, în ziua de astăzi, aducem un măcelar. Prima dată trebuie scoase șoncurile și slănina. Topim și untură ca să facem jumere. Aproape toată treaba o fac bărbații, iar femeile se ocupă de spălatul mațelor. Abia la urmă facem carnați, caltaboș, sângerete – pentru care fierbem carnea – și tobă”, explică Ion a lu` Burcă.

Tăiatul porcului în satele bănățene reprezintă un eveniment, fiind ziua în care toată familia se învoiește de la școală sau de la serviciu. În această zi, meniul de prânz este reprezentat de turta de mălai care acompaniază varza acră cu carne.

”Seara facem pomana porcului. Chemăm vecinii, neamurile, cunoscuții mai apropiați. Astea sunt tradițiile la noi și așa am făcut de când mă știu”, conchide gospodarul din Drinova.

Conform creștin-ortodocșilor, ziua de 20 decembrie este dedicată înainte-prăznuirii Nașterii Domnului, iar pentru bănățeni, după tăierea porcilor, încep pregătirile pentru Sărbătoarea Crăciunului, cu tot ceea ce presupune aceasta, de la prepararea cozonacului și a sarmalelor și până la colindatul pițărăilor și mersul cu Steaua sau Capra.

Pe de altă parte, pentru mulți dintre orășenii născuți în anii comunismului, sărbătorile de iarnă reprezintă doar o vacanță de iarnă, când fie se odihnesc și mănâncă bine, fie se bucură de o ieșire la schi sau de o vizită la târgul de la Viena. Obiceiurile bănățene li se par învechite, iar tăiatul porcului, un act plin de cruzime. Pentru aceștia, tradiționala oală cu sarmale este livrată în Ajun de o firmă de catering…


DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

Un raspuns la “Foc de paie de… Ignat. Ce povesteşte un bătrân dintr-un sat timişean

  1. E un mare, paradox !!! ,Conform creștin-ortodocșilor” , în 20 dec., e zi de post !!! Păi, ce fac ,,creștin-ortodocșii” ?!? P.S. : ,,a lu’ Burcă”, ăsta, habar ‘n-are, cum se prepară porcul …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole similare