Efectul “strada Cezar”: Primăria Timișoara înregistrează, de urgență, 30 de străzi neintabulate, în SII-ul de Carte Funciară

Efectul “strada Cezar”: Primăria Timișoara înregistrează, de urgență, 30 de străzi neintabulate, în SII-ul de Carte Funciară

După ce au scos din buzunar strada Cezar, la 70 de ani de când aceasta a fost înființată și trecută în vechile planuri cadastrale, primarul Dominic Fritz convoacă Consiliul Local într-o ședință extraordinară pentru marți, 30 aprilie 2024.

Principalul motiv este continuarea temei propagandistice de campanie “Redăm Timișoara timișorenilor”.

Înscrieri în CF pe bandă rulantă

În realitate însă, actuala administrație nu a fost capabilă să intabuleze, de patru ani de zile, câteva zeci de străzi din oraș.

O va face acum, pe final de mandat, pentru a nu avea surpriza apariției unor pretendenți sau posibili moștenitori ai terenurilor pe care sunt aceste străzi, cum ar putea fi cazul intersecției străzilor Pestalozzi și Ștefan cel Mare, acesta nefiind singurul exemplu.

Odată deschisă Cutia Pandorei, prin reinventarea cu cântec a străzii Cezar, primăria se vede nevoită să ceară votul consilierilor locali pentru a demara operațiunea de primă înregistrare în sistemul informatic integrat de cadastru și carte funciară a 30 de terenuri aferente unor străzi din Timișoara, precum și rectificarea suprafețelor acestor terenuri.

Practic, în acest moment, cele 30 de străzi nu sunt intabulate și au o situație de proprietate discutabilă.

“Terenurile aferente străzilor Frederic Chopin, Cezar Bolliac, Iosif Vulcan, Apateu, Vasile Cârlova, Levănțica (fostă str. Tirteus), Căprioarei (fostă str. Dionisie), Tigrului, Dr. Ioan Bontilă, Ioan Inocențiu Micu Klein, Iosif Vulcan, Moise Nicoară, Herodot, Pindului, Melodiei, Țibleșului fostă str. Cimitirului), Comănești (fosta str. Pipoș), Andrei Șaguna (fosta str. Belinski), Lunei, Ion Neculce, din Timișoara, nu au detaliile liniare înregistrate în sistemul informatic integrat de cadastru și carte funciară.

Scopul înregistrării în sistemul informatic integrat de cadastru și carte funciară a terenurilor aferente străzilor enumerate mai sus este stabilirea exactă a limitelor de proprietate în vederea derulării investițiilor de utilitate publică”, se arată în referatul și în raportul tehnic ce însoțesc proiectul de HCL.

Interesant este că Primăria Timișoara a încheiat un acord cadru de prestări servicii și un contract cu PROMETER M&G S.R.L. pentru a întocmi documentația pentru prima înregistrare în sistemul informatic integrat de cadastru și carte funciară a terenurilor aferente străzilor, în decembrie 2021.

Doar că aceeași primărie a lansat comanda către firma de topografie de abia pe 15 iunie 2023. Adică aproape doi ani nu s-a făcut nimic.

Iar referatele de admitere au fost transmise către Oficiul de Cadrastru și Publicitate Imobiliară de abia în decembrie 2023 și ianuarie 2024.

Uite strada, nu e strada

În ciuda forțajului pe care îl face cuplul edilitar Fritz – Lațcău, la final de aprilie 2024, pentru a puncta electoral tema, rămân multe spații, străduțe și piațete care istoric aparțin orașului, dar pentru care primăria, din motive necunoscute, nu face demersuri spre a le intabula și a le reda circulației publice.

Un exemplu este strada Sfânta Rozalia, care leagă strada Gheorghe Doja, intersectează bulevardul Mihai Viteazu și se unește cu strada Traian Lalescu.

Ea trece printre căminele studențești MV și stadionul Știința, însă strada nu este deschisă circulației, fiind folosită de către Universitatea Politehnica Timișoara. Strada este delimitată, la ambele capete, cu porți metalice și cu bariere de acces.

Un alt caz este strada da Carol Robert de Anjou, care leagă Piața Libertății de strada Eugeniu de Savoya, închisă și folosită pe post de parc / grădină a clădirilor care o delimitează.

“Proaspăt eliberată cu circ mediatic, strada Cezar apare doar în nomenclatorul străzilor Timișoarei din perioada interbelică, fiind ocupată abuziv de vechii comuniști pentru a crea siguranță sediului forțelor de represiune, mai exact fosta securitate a statului comunist.

Fostul sediu de tristă amintire a fost achiziționat la pachet cu tot ceea era acolo, garaj, gard etc. Chestiuni juridice și nimic mai mult.

Culmea e că în nomenclatorul actualizat din 2023, străzile Sfânta Rozalia și Carol Robert de Anjou apar deși nu sunt deschise publicului, dar strada Cezar nu apare, însă a fost reînființată peste noapte.

Ceea ce dovedește că întreaga tevatură cu strada Cezar a fost o fumigenă electorală a administrației USR”, a declarat Ilie Vasile Sîrbu, fondatorul Asociației Culturale “Salvați Patrimoniul Timișoarei”.

Alt exemplu de străzi a căror situație cei din primărie evită să o abordeze, este strada Dimitrie Bolintineanu, care a apărut în jur de 1870, odată cu podul peste Bega din Iosefin, podul Elba sau fostul pod Bem, ulterior al Eroilor.

Ea lega Piața Iosefin de Strada Gării. În anii 1960, odată cu construirea fabricii Elba, strada a fost “înglobată” în perimetrul din curtea fabricii și așa a rămas. (foto Bolintineanu)

Apoi există și strada Ștefan Gheorghiu, pe marginea Parcului Copiilor, care nici ea nu este adusă în discuție.

“Acum marea întrebare este: va apare și strada Ștefan Gheorghiu ce trebuia să traverseze Parcul copiilor de la semaforul de pe Michelangelo până la str. Beethoven.

Plus, strada care va merge spre parc pe lângă centrul cultural francez. Un semn în acest sens este că Primăria urmează să își demoleze total propriile clădiri dinspre parc, în 2-3 zile.

Acum acolo sunt birouri ale Horticultura s.a.

În anii 1950, în planurile de dezvoltare a zonei ele apar alături de strada Cezar – Ogarov. Noua denumire se datora prezenței multor militari ruși cazați în clădirile din zonă.

Vezi și strada Lenin, paralelă cu Loga (botezată atunci Nikos Beloianis- un comunist grec)”, scria, pe Facebook, acum o săptămână, subprefectul de Timș, Ovidiu Drăgănescu.

Rămâne de văzut cum va gestiona situația administrația Fritz și dacă, pe final de mandat, va reda circulației publice măcar străzile pe care singură le-a pus în nomenclatorul străzilor, în 2023, dar care sunt ocupate de diverse entități, care nu au nimic în comun cu “clanurile romilor de catifea”, deci nu sunt interesante pentru campania electorală.

CITEȘTE ȘI: Elevi din Timișoara, premiați la Olimpiada Națională de Limbi clasice