Marea majoritate a primarilor din judeţul Timiş provin din PSD sau PNL. Social-democraţii au 59 de edili, în timp ce liberalii, 35.
Şi datorită acestui aspect, la alegerile locale de anul viitor (probabil în 5 iunie), bătălia se va da între cele două formaţiuni amintite. În ultimele luni, însă, au început să apară tot mai evident în sondaje încă două partide: ALDE şi PMP, astfel că, la momentul actual, putem vorbi de încă două formaţiuni care ar putea trece pragul electoral şi, automat, să conteze în desemnarea preşedintelui CJT.
Ascensiunea celor două structuri se datorează aproape exclusiv liderilor naţionali, atât Călin Popescu Tăriceanu, cât şi Traian Băsescu fiind adevărate „locomotive” electorale. Nu este, însă, suficient, pentru că un partid dependent sută la sută de lider nu poate avea un succes extraordinar.
E nevoie, de aceea, de organizaţii puternice în cât mai multe localităţi, de oameni apreciaţi în comunităţile lor, care să aducă voturi. Uşor de zis, greu însă de făcut, pentru că experienţa ne arată că astfel de structuri sunt foarte dificil de constituit, în cazul partidelor mici. În contextul actual, în care dezinteresul pentru actul politic a crescut tot mai mult, închegarea unor astfel de organizaţii este şi mai anevoioasă.
Cel mai simplu ar fi racolarea unui primar în funcţie, care ar fi o adevărată lovitură electorală. Dacă până acum câteva săptămâni, acest lucru părea imposibil, situaţia actuală s-a mai schimbat.
Criteriile de intergitate din cele două partide mari, PSD şi PNL, au făcut ca unii edili să aibă probleme cu candidaturile. Pentru unii, ALDE şi PMP ar putea fi nişte supape care să le asigure continuarea mandatelor.
Apare însă o altă problemă, pentru că şi cele două formaţiuni de buzunar susţin că vor să vină cu oameni noi, care să facă o altă politică. Iarăşi, avem de-a face cu ceva frumos spus, dar riscant din punct de vedere al eficienţei: este foarte posibil ca aceşti „oameni noi” să nu adune voturi, tocmai din cauza lipsei de experienţă. În acest caz, tot mai utili ar fi primarii care, chiar dacă au probleme de moralitate şi chiar de legalitate, ar fi votaţi în comunităţile lor.
Este un aspect foarte delicat nu doar pentru ALDE şi PMP, ci chiar pentru PSD şi PNL, care trebuie să se decidă „pe fugă” în cazul unor candidaţi, lucru care ar putea să aibă consecinţe electorale dintre cele mai neaşteptate.
