Primele săptămâni ale celui de-al doilea guvern PSD-ALDE par a fi marcate de anunțul unor măsuri care de care mai aberante și apoi, la scurt timp, de negarea lor.
Dacă la impozitul pe gospodărie, o aberație din timpul primului cabinet, cel condus de Sorin Grindeanu, s-a renunțat din start în această nouă variantă de program de guvernare – căci, nu-i așa, de unde să mai scoți 33.000 de consultanți fiscali și mai ales, din ce să-i plătești? -, executivul condus de Mihai Tudose avea ca sarcină să implementeze taxa de solidaritate și impozitul pe cifra de afaceri. La nici două săptămâni de la învestire, aflăm că nici aceste măsuri nu se vor aplica. Asta după ce au fost criticate și răs-criticate din toate direcțiile.
Aflăm, în schimb, că guvernul a pregătit contribuția CAS și CASS la nivelul salariului minim pentru contractele part-time, care sunt în total vreo 500.000, cu excepția angajaților care au și contract cu normă întreagă, a studenților și a pensionarilor. Dar chestiunea cu anunțurile făcute cu mare tam-tam la oră de maximă audiență nu se oprește defel aici. O voce, e drept că liberală, zice că nici cu Legea salarizării unitare nimic nu e sigur, fiind posibilă prorogarea măririi unor lefuri bugetare până la… Sfântu’ Așteaptă.
Așa că de dublat salariul nici vorbă, cu excepții, desigur, cum este cazul deputaților și senatorilor… căci ei au cuțitul și pâinea în mâini, chiar și când vistieria țării e cam goală, doar trăim în plină Republică paralamentară!
Partea trecută cel mai ușor cu vederea este preocuparea guvernanților de a face bani cu orice preț. Inclusiv, cu cel al rectificării pozitive, chiar dacă colectările nu sunt la nivelul dorit. Banii sunt însă necesari pentru a plăti factura măririlor de venituri de până acum.
Această presiune pentru colectarea de mai mulți bani la buget va duce la noi aberații. Iată, aflăm că programul PSD cere o nouă lege a pensiilor, iar termenul pentru aceasta este tot presant: 1 octombrie. De ce această grabă? Dacă ne aducem aminte, noul ministru al finanțelor anunțase chiar înainte de învestirea guvernului Tudose că pilonul II de pensii va fi desființat. Până la urmă, PSD a retractat. Gestul are însă o semnificație, trădând problemele majore din sistemul de pensii.
Sub pretextul că cele 18 legi după care funcționează acesta, cu numeroasele lor modificări trebuie puse între coperțile unei singure reglementări, se vor face, desigur, multe ajustări. Zice-se că noua lege trebuie să elimine inechitățile dintre pensionari. Astfel, guvernul ar intenționa să umble la pensiile speciale, căci un beneficiar al unor asemenea drepturi poate încasa și echivalentul a 40 de pensii medii.
Ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu, a anunțat (dar câte nu a anunțat trompetista de serviciu a PSD?) că se ia în calcul reducerea vârstei de pensionare la femeile care nasc și cresc mai mulți copii, pentru stimularea natalităţii, dar și egalarea vârstei de pensionare pentru bărbați și femei. Au crescut pensiile în ianuarie, dar vai de cei care urmează să se pensioneze în deceniile următoare.
Unii, dacă mai apucă, trebuie să aștepte o „frumoasă vârstă”, cum ar fi 70 de ani ori chiar mai mult, 80, de exemplu…
Prin urmare, ce anunță PSD astă seară la televiziunile de casă, mâine seară neagă, retractează, ne spune că nu au ieșit bine calculele și măsura nu se mai aplică. În schimb, guvernul Mihai Tudose este evaluat săptămânal cum înfăptuiește neabătut programul de guvernare, în varianta lui rotită cu 180 de grade căci, nu-i așa, liderul acestui partid, Liviu Dragnea, suflă și în iaurt și se gândește de două ori cu cine se mai pozează cu știucile uriașe, la Belina. Chiar, cu cine se va poza? Și cât ne va costa fotografia?
