Crâmpeie din istoria Banatului, într-o carte-document

Crâmpeie din istoria Banatului, într-o carte-document

Crâmpeie din istoria Banatului, într-o carte-document. Sala Senatului Institutului Politehnic din palatul Lloyd a găzduit luni lansarea cărții „Mathias Bell – Comitatul Timișului”, a cărei ediție a II-a, revăzută și adăugită, a fost publicată de curând de editurile David Press Print și Banatul, cu sprijinul financiar al Bibliotecii Județene „A.D. Xenopol” Arad și al Consiliului Județean Timiș.

Volumul, de amplu interes atât pentru istoricii profesioniști, cât și pentru publicul dornic să descopere trecutul Banatului, se referă la epoca regatului medieval maghiar și a stăpânirii otomane, oferind informații importante despre războiul țărănesc condus de Gheorghe Doja sau despre asediul și capitularea Timișoarei în 1716, dar și date inedite despre districtele și așezările bănățene în primul deceniu de administrație habsburgică în Banat.

Manuscrisul călugărului catolic și geografului Mathias Bell, care a sosit în Banat de la Bratislava, e datat în 1726 și are 250 de pagini.

Informațiile pe care le oferă sunt obținute la fața locului, căci Bell a străbătut toate districtele și satele bănățene și a ținut să evidențieze transformările petrecute, chiar din primii ani ai stăpânirii habsburgice. Textul lui Mathias Bell e cu atât mai demn de atenție cu cât el a recurs și la cele mai bune surse care au tratat istoria Banatului, așa cum reiese din notele de subsol ale însemnărilor sale.

Scris în limba latină folosită la începutul secolului al XVIII-lea, manuscrisul, cu cele două variante ale sale, care se află în arhiva episcopului primat al Ungariei din Esztergom și la Budapesta, a fost microfilmat, iar fotocopiile au fost donate cu ani în urmă Muzeului Banatului, dar traducerea integrală în limba română a fost făcută abia în urmă cu un deceniu de dr. Loredana Milincu, profesor de limba latină și doctor în filologie clasică.

Crâmpeie din istoria Banatului, într-o carte-document

Ediția lansată luni a fost îngrijită de istoricii dr. Ioan Hațegan și dr. Alexandru Kósa de la Institutul de Studii Banatice „Titu Maiorescu” al filialei timișorene a Academiei Române.


Comentariul dumneavoastră va fi publicat după ce va fi analizat de către un moderator.

DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

Lasă un răspuns