Conflict deschis: Culiță Chiș, directorul hărțuit ani de zile de administrația USR, aduce acuzații grave conducerii Primăriei Timișoara
Culiță Chiș este unul dintre cei mai longevivi funcționari publici din Primăria Timișoara, unde și-a început cariera în anul 1998 și a avansat pe scara ierarhică până la director de direcție. A coordonat sute de proiecte de infrastructură: pasaje, poduri, intersecții, drumuri, bazine de înot, săli de sport și baze sportive, piețe, stadioane precum Lego și Mircea cel Bătrân sau proiectul noului teren de rugby.
Ani de hărțuire și presiuni
Acesta a fost agasat și penalizat ani de zile de către administrația USR a Timișoarei cu diverse sancțiuni, controale, șicane și intimidări care au culminat cu demiterea abuzivă a acestuia în 2021.
Practic, în decembrie 2022, după mai bine de un an de procese, mai mulţi angajaţi ai Primăriei Timişoara au câştigat în instanţa dreptul de a fi repuşi în funcţiile pe care şi le-au pierdut, odată cu schimbarea organigramei de către actuala administraţie condusă de Dominic Fritz. Decizia era una definitivă. Potrivit deciziei definitive a Curţii de Apel Timişoara, salariaţii care au fost mutaţi pe alte posturi sau chiar daţi afară vor trebui să fie readuşi pe poziţiile pe care le ocupau. Judecătorii au respins recursul declarat de primarul Dominic Fritz şi Consiliul Local Timişoara la hotărârea luată de Tribunalul Timiş.
3 organigrame, toate contestate
Acesta a fost doar începutul unei lungi bătălii de eliminare a angajaților incomozi prin adoptarea succesivă a trei organigrame, toate contestate în instanță.
În mai 2023, Primăria Timișoara a fost obligată să înființeze o nouă direcție în cadrul instituției, conform hotărârii Curții de Apel. Pentru a răspunde acestei cerințe legale, municipalitatea a înființat Direcția Generală Proiecte și Lucrări Municipale pentru Sport și Transport Feroviar, al cărei director a fost numit, vrând nevrând, tot Culiță Chiș.
În octombrie 2025, invocând austeritatea și nevoie de reformă trasate de guvernul Bolojan dar și o lipsă de performanță a direcției conduse de Chiș, administrația USR a găsit noi pretexte pentru desființarea direcției PLMSTF și implicit, executarea pentru a doua oară a lui Culiță Chiș.
Angajatul “problemă” expune problema în Consiliul Local
Acesta însă a rupt tăcerea și a transmis consilierilor locali din CL Timișoara un document amplu, pe 44 de pagini în care a prezentat activitatea sa dar și a direcțiilor pe care le-a condus, a actualei direcții, cât și abuzurile și intimidările la care a fost supus. Totul documentat cu explicații, documente oficiale, schițe și anexe tehnice.
Responsabilitatea politică și obsesia administrativă
Dacă ar exista un manual al abuzului administrativ mascat în reformă, cazul Culiță Chiș ar merita un capitol separat. Nu pentru că ar fi unic, ci pentru că este exemplar: un funcționar cu rezultate cuantificabile, eliminat prin decizie politică, reabilitat de instanțe și apoi „rezolvat” birocratic prin artificii administrative.
Performanța care a devenit problemă
Un detaliu esențial, rar amintit în comunicatele oficiale, este acesta: Culiță Chiș se numără printre funcționarii cu cel mai mare număr de proiecte inițiate și finalizate din Primăria Timișoara. Nu vorbim de hârtii mutate între sertare, ci de proiecte administrative duse la capăt, investiții gestionate până la finalizare, proceduri închise, nu doar începute. Într-o administrație care și-a construit discursul public pe ideea de „eficiență” și „profesionalizare”, acest profil ar fi trebuit să fie un avantaj. În realitate, a devenit un inconvenient.
Decizie politică, nu profesională
Concedierea lui Culiță Chiș nu a fost rezultatul unei evaluări de performanță negative. Nu a existat un raport public care să demonstreze incompetența, eșecul sau neîndeplinirea atribuțiilor. A existat însă o voință politică clară a administrației Fritz, în special a viceprimarului Ruben Lațcău, de a-l elimina, o justificare birocratică construită ulterior și, în final, o decizie anulată de instanțe.
Faptul că Primăria Timișoara a pierdut definitiv procesul spune mai mult decât orice discurs: nu a fost o simplă „neînțelegere”, ci o concediere abuzivă, confirmată juridic.
Scrisoare lui Culiță Chiș este însoțită de foarte multe documente și decizii, care dovedesc atât activitatea prestată dar și presiunile care s-au pus asupra sa și a colegilor.
Cea mai elocventă dovadă este o propunere de angajare de cheltuieli pentru un „studiu de fezabilitate privind sistemul public de transport integrat metropolitan utilizând rețeaua de tramvai urbană și rețeaua feroviară în zona aglomerației urbane Timișoara – Trimestrul II 2024”. Propunerea a fost întocmită de Chiș, are ștampilele și semnăturile celor de la contabilitate și de la control financiar preventiv și chiar a primarului Fritz.
În imagine, subliniat cu roșu, se poate citi scris de mână o notă cu tentă de amenințare dar și de implicare brutală a politicului în administrație, prin care se cer: “Decizie de oportunitate politică” și “La următoarea încercare de a angaja cheltuială fără aprobare – comisie pentru toți care semnează”. Notița incredibilă este chiar scrisă chiar de mâna primarului. Nu este singura de acest fel. Orice alt comentariu este de prisos.
Justiția spune „reîncadrare”, administrația spune „ocolire”
În mod normal, o hotărâre judecătorească definitivă ar fi trebuit să închidă conflictul. În practică, a deschis un nou capitol. Administrația Fritz a ales să respecte litera, nu spiritul deciziei instanței, din cauză că nu l-a repus pe Culiță Chiș în structura inițială, nu i-a restaurat rolul profesional real. În schimb, a înființat o nouă direcție, special configurată pentru această reîncadrare.
Documentele oficiale transmise consilierilor locali încearcă să prezinte această soluție ca pe o reorganizare legitimă. Dar întrebarea-cheie rămâne fără răspuns: de ce a fost nevoie de o direcție nouă pentru un om care fusese concediat ilegal dintr-una funcțională?
Direcția-fantomă și marginalizarea controlată
Noua structură există pe organigramă, dar relevanța ei administrativă este, în cel mai bun caz, discutabilă. Pentru critici, este un exemplu de marginalizare instituțională controlată. Mecanismul e ușor de demontat. Funcționarul este prezent, salariul este plătit dar influența și atribuțiile sunt drastic reduse.
Este o soluție care permite administrației să spună public: „am respectat hotărârea judecătorească”, în timp ce, în realitate, neutralizează profesional persoana incomodă.
Nota de plată: publică. Responsabilitatea: difuză.
Poate cel mai grav aspect al acestui conflict nu este tensiunea personală, ci costul politic și financiar al obsesiei administrative de a „scăpa” de Culiță Chiș.
Procese pierdute, salarii plătite retroactiv, structuri administrative suplimentare, timp și resurse consumate. Asta în timp ce conducerea primăriei a făcut angajări pe bandă rulantă atât în instituție, cât și la Centrul de Proiecte și la societățile din subordine, 99% dintre ele fiind sinecuri și prietenii pe linie de partid sau interese personale.
Toate acestea sunt achitate din bugetul public, nu din buzunarele celor care au luat deciziile inițiale. Niciun raport de asumare, nicio sancțiune politică, nicio explicație reală despre de ce a fost necesară această confruntare.
Un caz despre putere, nu despre reformă
Revolta lui Culiță Chiș nu este despre orgoliu personal. Este despre abuzul de putere într-o administrație care predică transparența, dar practică eliminarea selectivă. Este despre o administrație care a transformat un funcționar performant într-o problemă, pentru că nu se potrivea logicii de control politic.
Și, poate cel mai important, este despre un adevăr incomod: nu incompetența l-a costat pe Culiță Chiș funcția, ci performanța combinată cu independența.
Scrisoarea lui Culiţă Chiş:
UN ADMINISTRATOR COMPETENT., RESPONSABIL. SĂ CANDIDEZE LA PRIM. VA FI SUSȚINUT
.