Comuna Lăpuşnicel din judeţul Caraş-Severin va trăi vineri, 6 octombrie, o zi de mare sărbătoare. Va fi ziua hramului bisericii ortodoxe din localitate, praznicul Sfântului Apostol Toma, iar după liturghia arhierească pe care o va oficia între orele 10 şi 12 PS Lucian Mic, episcopul Caransebeşului, cei prezenţi vor asista la un eveniment cultural deosebit.
O primă parte a acestuia constă în sfinţirea monumentului eroilor din Lăpuşnicel, eroi din Primul şi Al Doilea Război Mondial. Pe acest monument este aşezat bustul generalului Mihail Trapşa (n. 25 martie 1838, com. Lăpușnicel, județul Caraș-Severin – d. 3 mai 1896, Graz, Austria), realizat de sculptorul Eugeniu Ţibuleac. Lucrările au fost coordonate de arh. Iordache Mănescu Oana, echipa de constructori a fost condusă de Iacob Rotariu, iar la materializarea acestui proiect au ajutat zece oameni care simt româneşte. Este vorba despre Nicolae Babeu, Cornel Băbuţă, Ilie Canea, Ion Caraibot, Constantin Panduru, Petru Panduru, Cezar Pricop, Pavel Răuţ, Milan Teodorescu şi Gheorghe Ţunea.
Ceremoniei de dezvelire a bustului îi va urma lansarea cărţii ”Lăpuşnicel – contribuţii monografice ”, semnată de Constantin Teodorescu şi Nicolae Babeu şi apărută anul acesta la Editura Waldpress din Timişoara. Despre carte vor vorbi Nicolae Babeu, prof. Pavel Panduru, prof. Icoana Budescu, prof. Gheorghe Rancu, prof. Constantin Giurgiuca, părintele Zaharia Pereş şi Mihai Anghel, directorul Radio Timişoara. Vor fi prezenţi la eveniment general de brigadă Pavel Babeu (92 de ani), general Iosif Panduru, colonel Paraschiva Băbuţă-Răuţ, general de brigadă (r.) Cristian Dinulică şi plt. Gheorghe Ţunea (ISU Reşiţa).
”Marele filozof Lucian Blaga spunea că o carte citită sau scrisă este ca un medicament. Plecând de la această idee putem spune că distinsul medic Nicolae Babeu, prin cercetările sale, a lăsat lăpușnicenilor o carte- medicament pentru suflet, care vindecă boala uitării și îndeamnă la iubire și bunătate. Descendent al unei valoroase familii din Lăpușnicel, locuri atemporale, cu o legătură permanentă între pământ și cer, aici a văzut lumina zilei și a fost crescut în armonie cu umanitatea comunității – oameni harnici, cinstiți, cu bun simț, iubitori de neam și credință.
Dragostea pentru locuri și oameni îl conduce și îl orientează în realizarea acestui studiu monografic, așezând informațiile geografice, istorice și culturale într-o carte cu 18 capitole. Tonalitatea ce învăluie povestirea este dată de vibrațiile sufletului satului. Pentru autor, tema cărții răzbate din expresia <<aici s-au născut și au trăit strămoșii>>, unde timpul a încremenit, la care a adăugat sufletul său, izvorât din sufletul satului, menit să întrețină sufletul cărții.
Carte care este reperul fundamental al spațiului și timpului, care coagulează întreaga viață a comunității, întreținând cultul valorilor morale și naționale. Ascendența satului și a oamenilor lui și-a pus amprenta asupra locului- <<ca o gură de rai în Grădina Maicii Domnului>>. Ca și strămoșii lor, dacii, prin alchimie divină, lăpușnicenii au transformat componentele pământului în aur, cum aur erau și componentele lor spirituale, fiind conștienți de nemurire. Comoara lor era țarina, sacralitatea și iubirea de neam și credință.
Parcursul înaintașilor menționați în carte este în cei de astăzi, ce dovedește că la locuitorii din Craina mai există autenticitate ca în tăranul român. Din sacralitatea acestui spațiu au ieșit personalități care au marcat viața neamului românesc. Conștiința lor curată,comoara înaintașilor, se realizează prin fapte bune, smerenie și iubire. Se observă o evoluție a conștiinței lor de la universal către angelic.
Din carte reiese frumusețea autenticității, simplității și bunului gust, cultivate cu atenție în farmecul locului. La baza acestui model stă o puternică credință, o cultură teologică și umanistă și muzicală. Cântecul, portul, jocul, obiceiurile și tradițiile vorbesc cel mai bine despre valoarea poporului nostru. Autorul a fost ajutat în această cercetare monografică de către familia de profesori Rodica și Constantin Teodorescu, de teologul Gheorghe Țunea Pârvovanul, iar tehnoredactarea a făcut-o soția domnului doctor, medicul Alina Babeu.
Observăm că pentru localnici rugăciunea era izvor de lumină în viața și trăirile lor. De aceea, în orice lucrare ce se face prin oameni și pentru oameni, relația cu Domnul rămâne cel mai mare dar pentru care se cuvine să fim recunoscători și să mulțumim Marelui Creator.
Lucrarea țărânei în satul Lăpușnicel de-a lungul vremii a făcut din bătrâni un tezaur de neprețuit, constatând viziunea țăranului român despre spațiu și timp. Cartea conține analize remarcabile, dedicate locurilor cu peisaje mirifice și cu oameni deosebiți.
Pentru realizarea monografiei, autorul a întreprins cercetări la Direcția Județeană a Arhivelor Naționale Timișoara și Caransebeș, și în Arhivele localității Lăpușnicel, a consultat un număr mare de studii și lucrări speciale și generale, a stat de vorbă cu un număr mare de oameni din comună. Se cuvin a fi remarcate ilustrația bogată și sugestivă, cât și notele de la finele fiecărui capitol.
Așadar putem spune despre strădaniile domnului doctor Nicolae Babeu, finalizate în această carte, că sunt în rezonanța zicerii <<omul sfințește locul>>”, subliniază prof. Pavel Panduru.
Bună ziua!
Dacă se poate modifica numele,nu este corect Pavel Panduru corect este Petru Panduru dacă citiți cu atenție
Mulțumesc!