Boboteaza şi Soborul Sfântului Ioan Botezătorul

Ziua de astăzi este una de mare sărbătoare, atât pentru creştinii ortodocşi, cât şi pentru romano- şi greco-catolici. Cu toţii prăznuiesc astăzi Botezul Domnului sau Boboteaza, termen care, în limba greacă, echivalează cu Teofania sau Epifania, ceea ce s-ar putea tălmăci prin „Arătarea Domnului”. Dacă, pe de o parte, creştinii occidentali comemorează în primul rând venirea magilor la naşterea Pruncului Iisus şi astfel arătarea fizică a lui Mântuitorului către Neamuri, ortodocşii aduc cinstire Botezului lui Iisus în apa Iordanului, văzută ca o manifestare către lume a Fiului lui Dumnezeu (Arătarea Domnului).

Biblia îl menţionează pe Ioan Botezătorul, Înaintemergătorul lui Iisus Hristos, care a propovăduit venirea Acestuia, îndemnând pe iudei la pocăinţă. Considerându-l proroc, locuitorii din Ierusalim şi din întreaga Iudee se strângeau în jurul lui pentru a-i asculta cuvintele şi, mai ales, pentru a fi botezaţi de el în râul Iordan. Ioan le cerea, înaintea acestui ritual sacru, să-şi spovedească păcatele şi să se pocăiască, spunându-le că el îi botează doar cu apă, dar și că Acela ce va veni după el (Iisus Mântuitorul) îi va boteza cu Duh Sfânt şi cu foc. Tot despre Fiul lui Dumnezeu, Ioan afirma, cu smerenie, că este mult mai mare şi mai puternic decât el. Evanghelia relatează că şi Iisus a venit din Galileea pentru a fi botezat de Ioan, care, văzându-L, a zis: „Iată mielul lui Dumnezeu, cel ce va spăla păcatul lumii”. Tradiţia mai spune că, atunci când Mântuitorul a ieşit din apa Iordanului, „cerurile s-au deschis şi duhul lui Dumnezeu s-a vărsat, coborându-se ca un porumbel şi venind peste El” şi că un glas din Ceruri a zis „Acesta este Fiul Meu cel iubit întru care am binevoit”.

Marea sărbătoare creştină este precedată de o zi de post aspru, care reprezintă jertfa omului de dinaintea primirii apei sfinţite. În Ajunul Bobotezei, preotul umblă din casă în casă cu crucea, stropind cu un mănunchi de busuioc agheazmă peste toate acareturile gospodăriei. Odinioară, venirea preotului era anunţată zgomotos de un grup de copii care strigă tare “Chiralesaaa!”, expresie ce vine de la Kirie Eleison, adică „Doamne miluieşte!” Exista credinţa că, astfel, oamenii capătă putere, toate relele fug şi anul va fi curat până la Sfântul Andrei. Cei mici primeau nuci, mere sau bani, în timp ce „în casa cea mare”, fiecare gospodină pregătea bucate de post: prune sau pere uscate fierte, bob, colivă, salată de fasole. Părintele primea, cu aceeaşi ocazie, un fuior de cânepă, un colac şi o sumă de bani. Din fuior era obligat să facă funia la clopot, precum şi cea pentru gropar, cu care se lasă sicriul în groapă. La ţară, preotul era aşteptat cu casa curată, iar pe masă se aşezau un vas cu apă, o farfurioară cu sare, una cu grăunţe şi un colac. Femeile îşi întindeau pe gard covoarele, macaturile şi ţesăturile să fie botezate şi astfel să devină mai trainice, aducătoare de sănătate şi, mai ales, păzite de molii. Înainte să intre popa în casă, fetele îşi aşezau pe prag şiragurile de mărgele să păşească peste ele, fiindcă cea care le va purta va fi mai iubită. Şi tot cu această ocazie, tinerele făceau tot posibilul să ceară sau să fure busuioc din „sfeştoc”, pentru ca, pus sub pernă, acesta să le aducă ursitul în vis.

Importantă pentru creştinii ortodocşi este şi sărbătoarea de mâine, Soborul Sfântului Proroc Ioan Botezătorul şi Înaintemergătorul Domnului, cunoscută în popor drept ziua Sfântului Ioan.

Soborul Sfântului Ioan Botezătorul

Praznicul aduce cuvenita cinstire celui de a fost pe drept numit Înaintemergătorul Domnului. Prorocul a venit pe lume cu şase luni înainte de naşterea Mântuitorului, în cetatea Orini, în familia preotului Zaharia, iar mama lui, Elisabeta, a fost o descendentă a seminţiei lui Aaron. Naşterea Botezătorului a fost vestită de către îngerul Gavriil lui Zaharia, în timp ce acesta slujea la templu. Viitorul părinte n-a dat crezare mesajului purtat de acelaşi arhanghel care a anunţat-o şi pe Fecioara Maria că va fi Maica Fiului lui Dumnezeu. Pentru puţina sa credinţă, Zaharia a rămas mut până când fiul său şi-a primit numele. Sfânta Scriptură spune că Ioan Botezătorul a săltat în pântecele maicii sale, în momentul în care Elisabeta s-a întâlnit cu Fecioara Maria, însărcinată cu Pruncul Iisus.

Obiceiuri şi tradiţii din vechime

Boboteaza reprezintă, de asemenea, o sărbătoare dedicată purificării naturii şi, mai ales, a apelor, de puterile răului. În localităţile aşezate pe malul unui râu sau pe ţărmul mării, se obişnuia ca preotul să arunce o cruce de lemn în apa foarte rece, uneori chiar îngheţată, după care săreau flăcăii curajoşi pentru a o aduce înapoi. Se spunea că acela care ţine priveghi în noaptea de Ajun şi va avea norocul să vadă Cerurile deschizându-se va primi de la Dumnezeu orice va cere. Tot la Bobotează se afumau grajdurile şi animalele pentru alungarea duhurilor rele, se aprindeau focuri pe câmp sau se colinda zgomotos. Toate acestea aveau un rol de curăţire şi îndepărtare a răului. Tradiţia cerea ca acum să se mănânce piftie şi grâu fiert şi să se bea vin roşu.

Se mai credea că ploaia la Bobotează prevesteşte o iarnă lungă, iar timpul frumos anunţă o vară pe măsură. Dacă bate crivăţul este semn că vor fi roade în bucate, iar de curge apă din streaşină se va face vin bun. Agheasma Mare împărţită după slujba de Bobotează în biserici era şi încă este păstrată cu sfinţenie, fiind leac pentru boli. Oricât ar părea de ciudat, îmbulzeala la coada pentru apa sfinţită are rădăcini în credinţele populare.

Se considera că, luată înaintea altora, Agheasma Mare e „mai bună pentru dragoste, cinste, măritare”. Până în zilele noastre, în anumite zone ale ţării, apa tămăduitoare se foloseşte şi peste an, dimpreună cu un fir de busuioc sfinţit din mănunchiul Bobotezei. La vreme de restrişte, pe o farfurioară se deşartă câţiva stropi de Agheasmă Mare, deasupra cărora se aşează crenguţa de busuioc. Se zice că, atunci când străchioara se va zvânta, necazul va pleca de la casa gospodarului credincios.


DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

Lasă un răspuns