Blestemul mumiei dintr-o comună timişeană. Ghinion, nenorociri și chiar moarte!

Locuitorii unei comune timişene sunt extrem de încântați că perla localității, castelul – ultimul domiciliu de pe tărâm românesc al Principesei Elisabeta, cunoscută ca Regina Elisabeta a Greciei (soră a Regelui Carol al II-lea și mătușă a Regelui Mihai I) -, a ajuns în administrarea Mitropoliei Banatului.

Localnicii din Banloc speră că, odată cu începerea unor lucrări de renovare, venirea înaltelor fețe bisericești va reuși să înlăture fatalitatea care urmărește aceste locuri.

Citeşte şi: Liviu Dragnea, în vizorul procurorilor brazilieni

”Înaltpreasfințitul Părinte Ioan, Arhiepiscopul Timișoarei și Mitropolitul Banatulului, vine destul de des. Toți îl prețuiesc și se bucură de venirea sa”, mărturisește primarul Banlocului, Lucian Trifonescu. Din spusele localnicilor, o mulțime de nenorociri s-au abătut asupra locului, după ce, spre sfârșitul secolului al XIX-lea, la castel a fost adusă o mumie egipteană și odată cu aceasta și blestemul…

 

Ghinion, nenorociri și chiar moarte

Puţini sunt cei care nu au auzit până acum de blestemele cu mumii legate de civilizaţia egipteană. Fascinaţia din jurul acestor mistere stârneşte încă zvonuri inexplicabile şi poveşti pline de groază. Potrivit acestora, cei care tulbură somnul veșnic al celor decedați vor avea parte de ghinion, nenorociri și chiar moarte.

 

Ritual de pregătire de 70 de zile

În vechea tradiței egipteană, după moarte, trupul celui decedat era supus unui ritual de pregătire pentru viața de apoi, care dura aproximativ 70 de zile. Tehnicile de îmbălsămare erau diferite, alegerea uneia sau alteia depinzând de situația financiară a familiei defunctului. Astfel, se îndepărtau organele interne, iar trupul era spălat cu vin de palmier și mirodenii. Acesta era apoi lăsat timp de 40 de zile într-o baie de natron (sodă caustică) și sare, pentru eliminarea apei din organism.

Cavitățile erau umplute cu câlți, iar mortul era fardat, ca să semene cât mai bine cu omul care fusese odată. Trupul era bandajat cu o țesătură fină impregnată cu gumă arabică (un polizaharid natural obținut din secreția unor specii de salcâm). În funcție de statutul social al defunctului, mumia era depusă în morminte simple sau sarcofage decorate.

 

„Ultimul grof a adus la Banloc o mumie din Egipt”

Egiptenii antici erau cunoscuți pentru tot felul de vrăji, dar cea mai cunoscută este blestemul mumiei. Astfel, se considera că faraonii aveau puteri magice, care acționau din mormintele lor, pentru a-i pedepsi pe cei care le-au deranjat somnul de veci. ”Din câte știu eu, ultimul grof a adus la Banloc o mumie din Egipt”, mărturisește edilul-șef al localității.

 

Lordul Carnarvon, otrăvit

Conform unei credințe ce datează din secolul al XIX-lea, când primele hieroglife au început să fie descifrate, oricine tulbură mormântul unei mumii va fi supus unui blestem.

Legenda spune că cine îndrăznește să deschidă mormântul, va suferi din cauza furiei mumiei. Cel mai cunoscut caz este cel al Faraonului Tutankhamon. Acesta a început să fie mediatizat în 1923, la scurt timp după ce mormântul său a fost deschis. Aristocratul englez care a finanțat excavarea, George Edward Stanhope Molyneux Herbert, cunoscut sub numele de Lordul Carnarvon, a murit înțepat de un țânțar care i-a otrăvit sâgele. Această poveste a străbătut întreaga lume și a generat o mulțime de superstiții.

 

Mumia preotesei Amun, la bordul Titanicului…?

 

Astfel, chiar dacă la prima vedere scufundarea Titanicului nu are nicio legătură cu civilizația egipteană, o legendă susține că tragedia s-ar fi produs ca urmare a faptului că vasul transporta la bord mumia preotesei Amun, capabilă de blesteme și magie neagră.

 

Castelul abandonat, jefuit, ruinat, localitatea lovită de cutremur…

Tot astfel, conform locuitorilor, în urma blestemului unei mumii, castelul de la Banloc a fost abandonat pe rând de toți proprietarii, a fost jefuit de bogății, ruinat de oameni și de vremuri. Până și cutremurul care a afectat localitatea la începutul anilor `90 și care a dus la degradarea accentuată a castelului este pus pe seama blestemului mumiei…

 

”Ne-au ajuns blestemele…”

”Ne-au ajuns blestemele. De aici degradarea castelului și cutremurul…”, mărturisește unul dintre localnici, care a crescut cu credința că toate nenorocirile sunt cauzate de mumia egipteană. În urmă cu 26 de ani, în data de 12 iulie 1991, un cutremur – cu magnitudinea de 5,7 grade pe Richter, și cu o adâncime de 10 kilometri – cu epicentrul în localitatea Banloc a zguduit o bună parte din județul Timiș.

 

Principesa Elisabeta, obligată să ia drumul exilului

Castelul din Banloc a fost școală generală, casă de copii, azil de bătrâni, ocol silvic și întreprindere agricolă de stat. Fiecare dintre aceste schimbări și-a lăsat amprenta asupra celei mai reprezentative clădiri din Banloc. Ultimul proprietar al castelului, Principesa Elisabeta – divorțată de regele George al II-lea al Greciei -, a părăsit domeniul în 1948, când, după abdicarea Regelui Mihai I, a fost obligată să ia drumul exilului.

 

Jaful cel mare

Potrivit ”Monografiei comunei Banloc”, scrisă de profesorul Ioan Iedu, ”prinţesa a luat cu sine, la părăsirea în grabă a comunei, o serie de obiecte preţioase… Ducea cu ea doar patru valize, iar în gara Curtici acestea au fost confiscate… Jaful cel mare asupra bunurilor… a avut loc în perioada 1956-1958, când în incinta castelului a funcţionat IAS-ul. Atunci a început să se fure şi să se care tot ceea ce era legat de numele prinţesei Elisabeta. Aşa s-au <<evaporat>> piese de mobilier, cărţi, tablouri şi alte obiecte de artă, dar mai ales de patrimoniu. O parte din bunurile prinţesei Elisabeta de Grecia au ajuns în casele unor locuitori de pe raza judeţului Timiş. Cam în acelaşi mod s-au <<evaporat>>, în urma cutremurului din iulie 1991, şi cele două candelabre din sala de marmură a castelului regal, cu deosebire candelabrul impresionant din fostul cabinet de biologie, pe vremea când funcţiona Şcoala cu clasele I-X”.

 

Moștenitor expropriat, castelul devastat…

Conform aceleași surse, Alteța Sa Regală a achiziționat proprietatea în anul 1935, contra sumei de 22 de milioane de lei. Ultimul moștenitor al familiei Karaksonyi – cea care, în 1793, a etajat castelul zidit pe temelii vechi – a fost expropriat după Primul Război Mondial. Anterior, ”la 27 iulie 1919 – la ordinul Antantei, trupele sârbeşti evacuează satul. De la fostul domeniu Karacsonyi au adus caii, maşinile agricole, cerealele – tot ce s-a putut – devastând şi castelul… La reforma agrară din 1921 li s-a retribuit ţăranilor câte 5 jugăre de pământ din cel expropriat”.

 

„Stimabilul sfetnic secret şi vistiernic, cavaler al Ordinului Souverain de Malta”

Conform monografiei localității, cel care a adus blestemul mumiei asupra Banlocului este ”Stimabilul Eugen Karacsonyi de Karacsonyi falva şi Beodra, sfetnic secret şi vistiernic al Măriei sale, cavaler al Ordinului Souverain de Malta, membru de drept al adunării nobiliare şi deputat al Adunării generale”.

 

Dispărută din ”Camera egipteană”

Potrivit bătrânilor, în parcul din jurul castelului a existat, până la cutremurul din 1991, o clădire denumită, în vremea Karacsonyi -lor, ”Camera egipteană”, unde ar fi fost expusă în trecut mumia, alături de vase, mobilă și opere de artă specifice culturii populare egiptene. ”Groful era îndrăgostit de Egiptul antic. Se spune că a fost acolo și a adus o mumie pe care a păstrat-o într-o clădire din pavilionul arhitectural Banloc. Nu știm ce s-a ales de ea și nici când a dispărut…”, mai spune Lucian Trifonescu.