Asociația Elevilor din Timiș le atrage atenția politicienilor să lase vorbele frumoase și să se implice în educația copiilor

Asociația Elevilor din Timiș le atrage atenția politicienilor să lase vorbele frumoase și să se implice în educația copiilor

Acțiunile de solidaritate cu elevii a căror situație materială este precară, organizate de instituțiile și asociațiile cu caracter educativ îndeosebi în perioada Sărbătorilor de Iarnă, sunt ca o mană cerească pentru sute de mii de copii care nu au nici măcar rechizitele necesare pentru a putea continua școala.

CITEȘTE ȘI: Fanii care vor posta insulte rasiste pe Internet vor primi o interdicţie pe stadioane de până la 10 ani

Dar ele nu pot rezolva problemele reale care-i împiedică pe acești copii să învețe în condiții optime sau să-și poată continua studiile. Radiografiind situația ”de la firul ierbii”, pe baza unor analize realizate de organizații active în mediul educațional și nu numai, Asociația Elevilor din Timiș dorește să le atragă atenția politicienilor asupra faptului că nu de vorbe meșteșugite are nevoie sistemul educațional, ci de o implicare reală a acestora în rezolvarea problemelor care se perpetuează de la an la an.

Una dintre problemele evidențiate de AET, acutizată în perioada pandemiei, privește analfabetismul funcțional. Rapoartele internaționale realizate de OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică), întocmite în urma testelor PISA, arată că eşantioanele de elevi români testate o dată la trei ani au performanţe mai slabe decât elevii din alte ţări ale UE, iar rata analfabetismului funcţional din România din ultimul deceniu s-a situat între 40 şi 45 la sută.

”Marea problemă a învățământului românesc constă în faptul că elevul nu înțelege utilitatea materiei pe care trebuie să o învețe. Astfel că „analfabeții funcțional” sunt rezultatul unui sistem de învățământ în care teoria nu a fost niciodată legată cu practica”, semnalează AET.

Abandonul școlar reprezintă un alt mare neajuns al sistemului de învățământ românesc.  În 2020, 275.000 de copii români cu vârste cuprinse între 7 și 17 ani nu erau înscriși în nicio formă de învățământ. De asemenea, 1.582.000 de copii din România se aflau în risc de sărăcie sau excluziune socială.

Elevii din mediul rural nu beneficiază de un învățământ de calitate, își pierd interesul pentru educație fapt ce îi aduce în pragul abandonului școlar. Rata abandonului școlar din România este de aproximativ 15 la sută, majoritatea elevilor abandonând școala înaintea vârstei de 15 ani. În perioada pandemiei, 65.000 de copii au rămas în afara vieții școlare. ”Lipsiți de sprijinul familiei și/sau fără mijloace tehnice ca să poată lua parte la lecțiile online, aceștia au abandonat studiile”, arată AET.

Cele mai mari dificultăți au fost și sunt în mediul rural, unde asigurarea resurselor materiale de către familie pentru accesul la educație al copiilor este limitată sau lipsește. 25 la sută dintre tineri nu au acces la rechizite școlare suficiente, procentul acestora fiind mai ridicat decât în 2018, când în această situație se aflau 15 la sută dintre elevii din mediul rural.

Spre a-și putea asigura resursele necesare, 80 la sută dintre elevi, de la copii de grădiniță până la tinerii de liceu, sunt nevoiți să ajute în gospodărie, pentru a elibera puțin din programul părinților.  Astfel, 76 la sută dintre aceștia muncesc 1-2 ore pe zi, 20 la sută 3-4 ore, iar 4 la sută lucrează peste 5 ore. Pe lângă deficitul de resurse materiale, elevii din mediul rural nu primesc destul suport emoțional și intelectual din partea familiei. În medie, 1 din 4 copii nu știe și nu este ajutat să-și facă temele.

De asemenea, din cauza distanței dintre gospodării și școli, 17 la sută dintre copii parcurg zilnic cel puțin 8 kilometri pentru a putea învăța, potrivit organizației World Vision România. Din lipsa transportului, doi din trei elevi sunt nevoiți să parcurgă pe jos aceste distanțe. Un detaliu alarmant este faptul că grupa de vârstă ce se deplasează cel mai mult în acest mod este reprezentată de preșcolari – 77 la sută.

”Această statistică expune tristul fapt că statul român nu reușește să ofere ajutor familiilor în nevoie. Astfel, acesta este un factor definitoriu și decisiv în lipsa accesului la educație al copiilor. În momentul de față ne aflăm într-un cerc vicios de continuă perpetuare a lipsei de educație a cetățenilor, situație din care este imposibil de ieșit în lipsa implicării autorităților și a politicienilor statului român.

De aceea, credem că este momentul ca autoritățile care pot contribui la dezvoltarea învățământului românesc (de la primării, la consiliile județene și la Ministerul Educației) să pună educația pe primul loc”, concluzionează AET.


Comentariul dumneavoastră va fi publicat după ce va fi analizat de către un moderator.

0 Comments

No Comment.