Pentru înțelegerea dinamicii fenomenului rutier, astfel încât deciziile din plan operativ să poată fi fundamentate științific de toate instituțiile implicate în siguranța rutieră, specialiștii Institutului de Cercetare și Prevenire a Criminalității și ai Direcției Rutiere din cadrul Poliției Române au întocmit și au date publicității, sâmbătă, ”Buletinul siguranței rutiere. Raport anual 2017.”
Aflată la a șaptea ediţie anuală, lucrarea cuprinde, pe lângă examinarea contextelor intern şi internaţional, o analiză a accidentelor rutiere grave produse în cursul anului 2017, una comparativă pentru intervalul 2013-2017, analize ale riscului rutier în mediul rural și în zona școlilor, precum și activitățile desfășurate pentru creșterea siguranței rutiere.
Raportul din 2017 privind siguranța rutieră arată că anul trecut, comparativ cu anul 2016, numărul accidentelor de circulație a scăzut cu 0,5 la sută, în timp ce numărul persoanelor decedate a crescut cu doi la sută.
Aceste rezultate au fost înregistrate în condițiile în care rețeaua națională de drumuri a cunoscut o evoluție lentă, parcul de autovehicule din România este cu 28 la sută mai mare în anul 2017, comparativ cu anul 2011, mai mult de trei sferturi dintre autoturismele înregistrate în România au peste 10 ani vechime, iar numărul posesorilor de permis de conducere a crescut constant.
Astfel, în anul 2017, una din șase persoane cu vârsta între 31 și 50 ani, una din patru persoane între 21-30 ani și una din cinci sub 21 ani deține permis de conducere.
De asemenea, în perioada 2011 – 2017, vechimea medie a vehiculelor aflate la prima prezentare la ITP a crescut progresiv de la aproximativ 9 ani în 2011, la 12 ani în 2016 și 15 ani în 2017.
Raportul mai arată că principalele cauze ale accidentelor rutiere grave produse pe drumurile publice din România, în perioada 2013-2017, au fost: indisciplina pietonilor (21,3 la sută) și viteza neregulamentară sau neadaptată la condițiile de drum (19,2 la sută), acestea fiind responsabile pentru producerea a 40,5 la sută dintre accidentele grave.
Potrivit raportului, pe un trend ascendent se situează în continuare accidentele de circulație produse din vina bicicliştilor, fiind înregistrată o creștere cu 25 la sută a evenimentelor rutiere produse exclusiv din vina acestora.
Raportat la anul de referință 2013, creșteri s-au mai constatat și datorită depășirilor neregulamentare (26 la sută), preocupărilor ce distrag atenția șoferului (45 la sută) și nerespectării distanței între vehicule (11 la sută).
În perioada 2013-2017, mediul urban a reprezentat terenul preponderent de producere a accidentelor rutiere grave (40 la sută), cât și al numărului de persoane rănite grav (40 la sută), se mai arată în raportul poliției.
Contrar unei situații constante timp de mai mulţi ani, drumurile din interiorul localităţilor au devenit în mai mare măsură periculoase decât cele din afara lor, astfel că letalitatea a fost în creştere, în anul 2017, pe drumurile din localităţi şi în scădere pe cele din afara lor.
Totuși, accidentele din localitățile rurale, deși mai reduse ca număr, au fost mult mai grave, indicele de mortalitate fiind aproape dublu față de cele din mediul urban. În anul 2017, patru din zece decese în accidente au avut loc pe drumurile de pe raza localităților rurale.
Accidentele cu implicarea pietonilor copii reprezintă 28 la sută din totalul accidentelor cu pietoni. Un pieton care este lovit la viteza de 50 de kilometri la oră are 87 la sută probabilitatea de deces în urma impactului, iar în cazul unui pieton-copil acest procent crește exponențial, spun specialiștii.
Riscul potențial de producere a unui accident în zona şcolilor este asociat şi cauzei de neacordare de prioritate copiilor angajaţi în traversarea drumului la trecerile pentru pietoni.
Această situație se regăsește în statistică și datorită faptului că distanţa de percepţie a șoferilor este restrânsă în condiţiile opririi sau staţionării autovehiculelor în imediata apropiere a trecerii pentru pietoni, iar conducătorii auto, la viteza de 30 km/h, nu pot evita impactul cu un pieton de înălţime mică.
