O generație în pericol. Abandonul școlar a ajuns la cea mai mare cifră din istoria de 100 de ani a României

”Abandonul școlar a ajuns la cea mai mare cifră din istoria de 100 de ani a României, fără să mai vorbim de calitatea scăzută a absolvenților!”, este declarația șocantă a președintelui ”Salvați Copiii” – Filiala Timiș.

Anul trecut, 370.893 de copii cu vârsta între trei și 17 ani nu urmau nici o formă de învățământ (preșcolar, primar, gimnazial, liceal sau profesional). Accesul inegal la educație, abandonul școlar timpuriu și precaritatea politicilor publice destinate menținerii în sistemul de învățământ a copiilor vulnerabili sunt fenomene grave, cu repercusiuni pe termen lung asupra întregii societăți, atrag atenția reprezentanții organizației.

Datele Institutului Național de Statistică arată că în perioada 2010-2017, între 25.000 și 35.000 de copii au abandonat, anual, învățământul primar și gimnazial. Numai în anul școlar 2016-2017, 26.850 de copii au părăsit școala înainte de încheierea ciclului gimnazial.

Conform Eurostat, aproape jumătate (49 la sută) dintre copii se află în risc de sărăcie sau excluziune socială, iar aproape o treime dintre micuții sub șase ani trăiesc în condiții de deprivare materială severă. Investițiile autorităților în educație sunt minime: în perioada 2012 – 2014, perioadă pentru care datele sunt disponibile, România a ocupat ultimul loc din Uniunea Europeană din punct de vedere al cheltuielilor pentru educație ca procent din PIB.

Accesul la educaţie de calitate reprezintă o provocare, îndeosebi în zonele rurale, unde studiază 45 la sută din populaţia şcolară a României (nivel primar şi gimnazial). Rezultatele evaluărilor naționale sunt grăitoare.

În anul 2016, 37,5 la sută dintre elevii de clasa a VIII-a din mediul rural au avut rezultate slabe (sub nota minimă cinci), comparativ cu 15 la sută în şcolile urbane. Diferenţele între mediul rural-urban sunt reflectate şi în ceea ce priveşte rata înscrierii în educaţia preşcolară.

Astfel, procentul copiilor cu vârsta între trei-cinci ani înscrişi în învăţământul preşcolar este de 81,4 la sută, pentru anul şcolar 2016-2017, cu o diferenţă de aproximativ zece puncte procentuale între mediul rural şi urban: 75,9 la sută rata de înscriere în mediul rural şi 86,2 la sută în mediul urban. În ceea ce priveşte participarea efectivă a copiilor la această etapă a educaţiei, datele europene indică, pentru România, un procent de doar 60,8 la sută pentru acelaşi an şcolar.

Costurile ”ascunse”

Conform specialiștilor de la organizația ”Salvați CopiiI”, încercând să obțină venituri pentru a-și asigura existența, multe familii aleg să își implice copiii de timpuriu în muncă, iar educația nu mai constituie o prioritate. Pentru familiile afectate de sărăcie, lipsa posibilităților de a face față cheltuielilor necesare participării școlare expune copiii riscului de abandon școlar.

Potrivit cercetării ”Învățământul gratuit costă”, deși legea prevede gratuitatea învățământului public, realitatea arată că părinții trebuie să facă față unor cheltuieli strâns legate de școlarizarea copiilor lor.

Fie că este vorba de uniformă, manuale alternative, rechizite, fondul clasei și cel al școlii, transportul spre și dinspre școală sau meditații, costurile ascunse ale învățământului reprezintă obstacole greu de depășit în calea dreptului la educație al tuturor copiilor, dar mai ales al celor din familii sărace.

De asemenea, riscul părăsirii școlii crește și în cazul copiilor ai căror părinți, cu un nivel redus de educație, nu pot să îi sprijine pe copii în efectuarea temelor.

Cifre din ce în ce mai mari

Numărul copiilor care abandonează școala continuă să crească de la an la an, fiind amplificat de faptul că mulți au pierdut grija părinților, care, din cauza lipsurilor materiale, au plecat la muncă în străinătate.

”În prezent, cea mai groaznică situație este a copiilor cu părinți plecați în străinătate, și care rămân nesupravegheați de familia extinsă”, afirmă Mihai Gafencu.

În ultimii zece ani, din România au plecat la muncă în străinătate peste 2.000.000 de oameni. Numai în Italia şi Spania există 1.400.000 de români integraţi în sistem. Efectul acestui fenomen: o generaţie în pericol.

Copiii ai căror părinţi sunt plecaţi să lucreze în altă ţară reprezintă o categorie extrem de vulnerabilă. Ei au nevoie de suport specializat emoţional şi educaţional, susțin reprezentanții organizației ”Salvați Copiii”.

Potrivit unui studiu din 2007, doar în rândul elevilor de gimnaziu există un număr de două ori mai mare decât numărul total de copii cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate prezentat de autorităţi. Studiul menţionat arăta existenţa a 170.000 de elevi de clasele V-VIII care au cel puţin un părinte la muncă în străinătate.

În 2008, un alt studiu estima că, la momentul derulării cercetării, la scară naţională, erau 350.000 de copii ai căror părinţi erau migranţi în străinătate, iar mai mult de o treime dintre aceştia, adică aproximativ 126.000 de copii, erau afectaţi de migraţia ambilor părinţi.

Statisticile oficiale ale Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie cu privire la copiii cu unul sau ambii părinţi plecaţi la muncă în străinătate au înregistrat o creştere semnificativă în ultima perioadă, de la 85.000 de copii în decembrie 2015, la peste 97.500 în martie 2017.

O serie de studii realizate de-a lungul ultimilor ani au arătat că datele oficiale prezintă doar o parte din dimensiunea fenomenului. Datele colectate de ”Salvați Copiii” de la inspectoratele școlare şi Ministerul Educaţiei au relevat însă un număr mult mai mare de copii cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate, peste 200.000.

Prin activitățile derulate în cadrul centrelor educaționale, organizația ”Salvați Copiii” contribuie la reducerea și prevenirea abandonului școlar prin oferirea de servicii complementare, educaționale, sociale, de consiliere juridică și psihologică, copiilor din grupuri vulnerabile și familiilor acestora.

În județul Timiș, în cadrul proiectului ”Educație pentru copiii vulnerabili”, derulat de ”Salvați Copiii”, anul trecut, nouă copii cu risc de abandon au fost sprijiniți să-și continue școala.

De asemenea, în cadrul proiectului ”Și eu vreau la școală”, 136 de elevi au primit ajutor, iar 57 de preșcolari au fost pregătiți pentru a intra în învățământ.

De asemenea, cinci persoane au fost incluse în 2018 în programul ”A două șansă”.