Mișcarea sindicală din județul Timiș a ajuns într-o situație disperată. Dacă în anii trecuți sindicatele erau acuzate că sunt dispersate și nu reușesc să se coaguleze într-o forță puternică, astăzi nu mai e nimic de coagulat.
Practic, federațiile sindicale au dispărut și există doar pe hârtie, fără a mai avea pretenții că reprezintă pe cineva. Când mișcarea sindicală mai era, cât de cât, luată în serios, în Timiș erau două structuri reprezentative: CNSLR Frăția și CNS Cartel Alfa. Prima era condusă de Adrian Negoiță, cealaltă, de Ștefan Gogoșanu.
Vocile celor doi lideri erau singurele care se mai făceau auzite, mai organizau câte o pichetare, un marș de protest sau o întâlnire cu autoritățile. De ceva vreme, au dispărut din peisajul sindical și cei doi: Negoiță a ales calea politică, devenind lider important în PSD, iar Gogoșanu a ieșit la pensie.
O dată cu acesta din urmă, parcă au ieşit la pensie și organizațiile componente, pentru că nu s-a mai semnalat absolut nici o activitate. Ca dovadă este faptul că în ultimele luni au ieșit la rampă doar doi lideri sindicali: Virgil Popescu, de la învățământ, și Tiberiu Negrei, reprezentantul funcționarilor publici.
Ce se întâmplă, însă, cu angajații din sectorul privat, în special cu cei din companiile multinaționale? Este foarte trist, dar aceștia nu mai sunt reprezentați de nimeni. Nu își cunosc drepturile, nu au lideri care să se lupte pentru contracte de muncă mai bune, să-i reprezinte în instanță, să negocieze cu autoritățile sau să organizeze proteste stradale.
Pentru angajatori, îndeosebi cei cu capital din afară, acest mediu e un adevărat rai: fără sindicate, fără greve și cu salariați care se mulțumesc cu bani puțini și lucrează fără întrerupere. Soluția?
Doar un lider sindical cu o charismă extraordinară, ajutat și de o conjunctură politică favorabilă, care să permită și să încurajeze angajații să intre în sindicat. De-abia atunci, vom putea vorbi și de o reformă în plan politic.
Popescu, lider sindical…ce gluma buna! Eu cred ca e doar un mafiot infect!