520 de hectare de tufe, vreascuri și mormane de gunoi. Pădurea Verde devine pădure-parc, Zoo nu intră în calcul

520 de hectare de tufe, vreascuri și mormane de gunoi. Pădurea Verde devine pădure-parc, Zoo nu intră în calcul

Zona Pădurea Verde este un mini parc natural preferat de mulți timișoreni pentru ieșirile la iarbă verde. Lăsata în papragină și neîngrijită ani de zile, Pădurea Verde s-a transformat într-una dintre cele mai mari rampe clandestine de gunoi.

Fenomen cu care Garda de Mediu, Poliția națională și Poliția Locală se luptă de ani de zile, dar fără rezultate spectaculoase. Tot aici se adlă și Grădina Zoo, închisă de peste 3 ani.

Marea provocare pentru administrația Fritz va fi amenajarea și întreținerea pădurii, dar și păstrarea curățeniei și prevenirea reapariției rampelor clandestine de gunoi. Lucru aproape imposibil, ținând cont că suprafața pădurii, deținută acum de Primăria Timișoara, este una imensă, de 520 de hectare.

Noua Pădure Parc, în limbaj de lemn

Vineri, 5 mai 2023, Pimăria Timișoara a anunțat semnarea contractului de proiectare (faza SF + PT) pentru transformarea Pădurii Verzi în Pădure Parc. Municipalitatea are în plan amenajări minimale pentru a crește accesul și calitatea vizitelor la Pădurea Verde.

„Alei și piste pentru bicicletă care nu deranjează fauna și flora, dar și puncte de relaxare și de informare, de unde copiii vor putea învăța despre natură și biodiversitate, gândite într-un concept unitar de amenajare. Așa arată pe scurt planul nostru de a transforma Pădurea Verde în pădure parc.

CITEȘTE ȘI: Șeful piețelor din Timișoara tace când este întrebat despre tânăra fără experiență pe care a pus-o director economic, dar se laudă că schimbă becurile

Răspundem la două nevoi reale ale orașului: cea de petrecere a timpului liber în zone naturale de calitate și cea de protejare și punere în valoare a naturii în context urban”, a transmis primarul Dominic Fritz.

Intervențiile preconizate vor fi minim invazive, iar materialele folosite vor fi ecologice.

Firma de proiectare va avea în vedere: conservarea biodiversității și restaurarea ecologică, ameliorarea climatică în mediul urban și accesibilitatea pentru toate grupele de vârstă. Intervențiile includ zone de odihnă și relaxare, mobilier în diverse configurații, 31 de puncte de informare, toalete ecologice, precum și amenajarea unor trasee pe o lungime de aproximativ 10,5km.

Proiectul de amenajare va aduce următoarele beneficii: creșterea suprafeței de spațiu verde amenajat în zona urbană, conservarea biodiversității locale, educația ecologică a publicului și, nu în ultimul rând, îmbunătățirea sănătății cetățenilor și dezvoltarea infrastructurii de agrement și recreere, încurajând petrecerea timpului liber în natură.

Contractul pentru proiectarea obiectivului de investiții „Amenajarea Pădurii Verzi ca pădure – parc” a fost semnat cu Terra Rosa Proiect SRL. Valoarea contractului este de 140.000 de lei (la care se adaugă TVA) și termenul de realizare este de 245 de zile, împărțit în trei etape: 45 de zile pentru elaborarea studiilor de teren/fundamentare; 120 de zile pentru elaborarea SF și 80 de zile pentru elaborarea PT (din momentul aprobării SF în Consiliul Local). Contractul include prestarea serviciilor de asistență tehnică pe perioada de execuție a lucrărilor pentru 24 de luni.

Vrajba dintre primărie și Romsilva

La început de mandat, noul primar, Dominic Fritz, promitea transformarea Pădurii Verzi într-o oază de natură virgină și relaxare pentru timișoreni. Doar că promisiunea nu a fost una realistă. Țap ispășitor a picat Romsilva, cea în proprietatea căreia se afla întegul complex forestier.

În februarie 2021, primarul Fritz se plângea de greaua moștenire a pădurii în discuție. Astfel, Hotărârea de Guvern prin care Pădurea Verde a fost acordată Primăriei Timișoara după mulți ani de zile s-a dovedit a fi una total inutilă.

Cel puțin așa se plângea la acel moment, primarul Dominic Fritz. Aceasta pentru că respectivul act normativ acorda municipalității doar pădurea în sine, adică o grămadă de pomi unde nu se puteau face intervenții, dar nu și aleile care o străbat, după cum se lamenta edilul-șef.

Actul de cedare din administrarea Romsilva și proprietatea statului român în cea a Primăriei Timișoara pentru Pădurea Verde, prevedea că toate aleile și drumurile din această zonă verde, adică inclusiv drumuri cu lățimea de 20 de metri, să nu fie incluse în hotărârea de guvern, rămânând tot ale statului.

Astfel că, trecerea zonei Pădurea Verde în proprietatea primăriei avea nevoie de o nouă hotărâre de guvern pentru rezolvarea situației ciudate existente.

”La Pădurea Verde ne-au dat pădurea, dar nu și aleile. E nevoie o nouă hotărâre de guvern, nu stiu cine a scris hotărârea respectivă dar sigur nu e profesionist făcută.

Cu aleile respective, când am aflat am reacționat la fel când am aflat, am rămas mirat. Dacă vă uitați pe hartă, aleile, ce pot fi cu lățimea de până la 20 de metri, nu ne-au fost date.

Iar noi chiar pe aceste drumuri ne permite legea să intervenim, sunt câteva zeci de hectare de drum ce trebuie să ne fie date noi, e o situație absurdă”, declara, în februarie 2021, primarul Dominic Fritz.

Cadou cu responsabilități la pachet

Un an mai târziu, studiul de fundamentare pentru transformarea Pădurii Verzi în „pădure-parc” a primit aviz favorabil de la Ministerul Mediului, așa cum anunța pe 8 septembrie 2022, viceprimarul Cosmin Tabără.

În 2020, ministerul a transferat Pădurea Verde de la Romsilva la primărie cu condiția transformării acesteia.

Pentru aceasta, până în octombrie 2022 trebuia realizat studiul de fundamentare.

Deși de abia în august 2022, a fost desemnată firma care să întocmească documentația, aceasta a reușit să respecte termenul impus. Cele mai mari emoții erau tocmai pentru avizul primit.

„O veste bună pentru Timișoara! Astăzi, în cadrul ședinței CTAS din cadrul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, studiul privind transformarea Pădurii Verzi în pădure-parc a primit aviz favorabil!

Mulțumesc reprezentanților ministerului care au înțeles importanța acestui proiect, care ne-au susținut în demersurile noastre, chiar dacă cu întârziere.

Totodată, este de apreciat implicarea societății care a realizat acest studiu și care nu a tergiversat lucrurile, înțelegând importanța proiectului pentru orașul nostru”, scria, la acel moment, viceprimarul Cosmin Tabără, într-o postare pe rețelele de socializare.

Și pentru că primarul Fritz are un ghimpe împotriva viceprimarului Tabără, încă de la început de mandat, edilul-șef a intrat rapid în peisajul verde al asumării de merite.

Primarul a anunțat că prin protocolul de predare-primire încheiat în baza HG 790/2020 cu Direcția Silvică, Municipiul Timișoara a intrat în posesia a 520 de hectare din Pădurea Verde. Conform acestui protocol, Municipiul Timișoara are obligația de a amenaja, în termen de 5 ani, Pădurea Verde ca „pădure parc”. De asemenea, primarul Dominic Fritz precizat și ce intervenții erau necesare.

„Vom avea intervenții minimale și nu vrem să afectăm fondul forestier. Traseele vor avea la bază aleile forestiere existente și vor fi marcate corespunzător pentru ca bicicliștii și pietonii să le poată utiliza.

Avem în plan amenajări pentru educare și recreere. Structurile și platformele vor fi din lemn sau metal, realizate din prefabricate și montate la fața locului, pentru un impact cât mai mic asupra mediului.

E un proiect verde, de care timișorenii au mare nevoie. Transformarea Pădurii Verzi într-o zonă de recreere e un proiect de care se tot vorbește de decenii și mă bucur că, în sfârșit, avem un plan făcut”, transmitea Fritz, în septembrie 2022.

Petele negre ale “oazei verzi”

De-a lungul anilor, în diverse puncte ale Pădurii Verzi s-au creat adevărate rampe clandestine de gunoi, resturi de materiale de construcții și alte deșeuri mai mult sau mai puțin periculoase.

Garda de Mediu, Poliția națională și Poliția Locală Timișoara au efectuat zeci de controale și acțiuni de prindere în flagrant, au aplicat sute de amenzi. Cu toate acestea, Pădurea Verde rămâne unul dintre punctele „preferate” ale celor ce vor să scape de diverse reziduuri, gunoi și alte materiale.

Combaterea fenomenului este o misiune apropape imposibilă, în primul rând din cauza suprafeței extrem de mari a pădurii, de aproximativ 520 de hectare.

Forțele de ordine nu au efectivele necesare pentru a patrula regulat în tot arealul și, în plus, unele locuri sunt aproape inaccesibile din cauza lipsei drumurilor și a potecilor dar și din cauza densității vegetației.

La acestea se adaugă și faptul că Pădurea Verde se întinde pănă la limita cu comuna Dumbrăvița, unde de asemenea există multe locuri în care se aruncă deșeuri și moloz, comuna fiind un mare șantier, de ani de zile.

De departe, cea mai neîngrijită zonă, care aparține tot de Pădurea Verde, este Grădina Zoologică. O pată de abandon și dezolare, Zoo Timișoara este chiar în administrarea Primăriei Timișoara. Grădina Zoologică a fost închisă pe 27 noiembrie 2020, după un anunț al primarului Dominic Fritz, care spunea că în spațiul de la Pădurea Verde nu s-au mai făcut investiții de ani buni și că îngrijirea animalelor nu este la standarde europene.

Decizia lui Fritz venea la câteva zile de când au fost făcute publice câteva fotografii cu un cerb bolnav. La Zoo Timișoara au murit, în septembrie 2020, toți cangurii, după ce au fost mușcați de trei câini maidanezi.

Tot acolo a murit, în 2013, și o zebră adusă de fosta administrație, care s-a înecat în heleșteul aflat nu departe de habitat. O altă zebră a murit la Zoo Timișoara în septembrie 2016. Decesul a fost subit, din cauza unei boli violente, spuneau atunci cei din primărie.

Pentru că Zoo Timișoara „trăiește pe un buget enorm de mic, la limită, nu există un management profesionist”, după cum declara primarul Dominic Fritz, acesta a decis că grădina zoologică de la Pădurea Verde trebuie refăcută din temelii, după un amplu proces de renovare.

Ceea ce a evitat să spună atunci primarul a fost când se va reface și se va redeschide parcul zoologic. „Vom avea o grădină zoologică mai modernă și mai respectuoasă pentru drepturile animalelor.

Îmi doresc ca Grădina zoologică să fie redeschisă în 2023, când Timișoara va fi Capitală Culturală Europeană”, declara, în noiembrie 2020, primarul Timișoarei.

Ulterior, Dominic Fritz s-a răzgândit, iar pe 3 februarie 2023 a anunțat că Grădina Zoologică nu se va redeschide în 2023, ci doar în contextul mai larg de transformare a Pădurii Verzi în parc.

„Grădina Zoologică nu se va deschide anul acesta. Asta ar fi imposibil. Dar se va deschide în contextul mai larg al proiectului de la Pădurea Verde.

Cum am spus și până acum, nu se va redeschide ca o grădină cu lei și alte animale exotice închise în cuști, ci ca un parc în care se regăsesc animale autohtone și în care copiii și tinerii pot învăța ceva despre natura României și despre animalele din țara noastră”, a declarat Dominic Fritz, la ședința Consiliului Local Timișoara, din 3 februarie 2023.

Între timp, unele animale au murit, altele au fost relocate la grădini zoologice din țară sau din străinătate. Cert este că nici până la acest moment, Grădina Zoologică nu este deschisă publicului șinu apare în bugetul sau în planurile de dezvoltare ale administrației Fritz pentru anul 2023.

Cât despre perspective concrete privind reamenajarea și redeschiderea parcului zoo, actualul primar nu spune nimic. Nici măcar o poveste vagă, electorală.

Iar în anunțul public de azi, 5 mai 2023, privind revigorarea Pădurii Verzi , Grădina Zoologică nici măcar nu este menționată în planurile noii păduri-parc, care va beneficia doar de “amenajări minimale” cu care se laudă primarul Dominic Fritz.