16.000 de euro a plătit Primăria Timișoara pe un studiu aiuristic despre infrastructura școlară din oraș.
În vara anului trecut, comunitatea timișoreană avea să afle cu surprindere că primăria a atribuit, prin achiziție directă pe SEAP (Sistemul electronic de achiziții publice), un contract de 67.200 de lei +TVA unei instituții publice, pentru efectuarea unui ”studiu privind asigurarea dotărilor publice de învățământ în zona Municipiului Timișoara”.
CITEȘTE ȘI: Sensuri giratorii provizorii, la Giroc. Încep lucrările! (renasterea.ro)
Era de așteptat ca acest studiu să fie realizat cu sprijinul unei entități locale, care cunoaște problemele din zona învățământului în profunzimea lor, prin interogarea școlilor, prin sondaje, prin coroborarea datelor oficiale ș.a.m.d. Nu s-a întâmplat acest lucru. Administrația locală a ținut secretă intenția de a realiza un studiu de acest tip, ignorând capacitatea inspectoratului școlar de a interoga școlile, dar și pe cea a universităților din oraș care ar fi avut posibilitatea de a realiza studiul la un nivel profesionist, cu atât mai mult cunoscând specificul zonei. Drept urmare, contractul a fost urcat pe platforma dedicată achizițiilor directe din administrația publică, fiind ”găsit” acolo tocmai de… Universitatea Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj Napoca.
Contractul cu UBB prevedea o perioadă de patru luni pentru finalizarea studiului. În realitate, a durat mult mai mult, fără ca primăria sau UBB să ofere explicații pentru această amânare. Abia joi, pe 11 mai, studiul a fost prezentat, public, în cadrul unei dezbateri ce a avut loc în incinta Colegiului Național C.D. Loga” din Timișoara.
Surprinzător, unul dintre autorii studiului, Norbert Petrovici, conferențiar în cadrul Facultății de Sociologie și Asistență Socială a UBB, a precizat, în cadrul dezbaterii publice, că studiul a fost realizat nu în patru luni, cât prevedea contractul, ci în… trei luni!
Ce s-a întâmplat în tot acest răstimp, e un mister. „Renașterea bănățeană” i-a solicitat acestuia, la sfârșitul anului trecut, după cele patru luni scurse de la încheierea contractului, un răspuns privind derularea studiului, răspuns care nu ne-a parvenit niciodată. Pe de altă parte, primăria ne-a transmis să avem… răbdare.
Revenind la concluziile studiului, prezentate succint în cadrul dezbaterii de joi, acestea relevă, în multe puncte, date eronate.
Potrivit afirmațiilor lui Norbert Petrovici, studiul a fost realizat cu informații extrase dintr-un sistem neactualizat la data colectării lor din 2016 (sistemul SIIIR, al Ministerului Educației), de la Serviciul de Evidența Populației, de la Inspectoratul Teritorial de Muncă și de la inspectoratul școlar.
Cu alte cuvinte, primăria a plătit 16.000 de euro pentru un studiu bazat pe date culese de la câteva instituții publice, și acelea neconforme.
Ce probleme au identificat autorii studiului
Unul dintre aspectele identificate de autorii studiului a fost condensarea populației școlare spre unitățile de învățământ din centrul Timișoarei. O concluzie care confirmă ceea ce timișorenii o știu deja de zeci de ani.
Norbert Petrovici a afirmat că acest lucru se datorează în primul rând faptului că părinții acelor elevi au locurile de muncă în zona respectivă.
Abia pe locul al treilea între factorii determinanți a fost plasată cutuma perpetuată printre părinți, aceea de a-și duce copiii la o școală bună.
Posibil ca de la Cluj așa să se vadă lucrurile. Mai mult, autorul studiului a precizat că și în zonele metropolitane există o supraaglomerare a populației școlare.
Acest lucru contrazice însă cele afirmate anterior, știut fiind faptul că mulți localnici din Giroc, Dumbrăvița și Moșnița Nouă lucrează în Timișoara.
O altă problemă veche, descoperită recent prin acest studiu, a fost lipsa spațiilor de învățământ. Autorii studiului au sugerat, drept soluție, restructurarea liceelor tehnologice ”Henri Coandă”, Electrotimiș, ”Alimentar”, ”Auto” și Azur”, spunând că acolo au identificat mai multe săli de clasă neutilizate, în care ar putea învăța copii din gimnaziu și primar. O concluzie din nou greșită, întrucât la Colegiul Tehnic ”Henri Coandă” sunt 27 de clase comasate în 24 de săli, după cum a afirmat directoarea liceului, prezentă la dezbatere.
”Datele pe care le am sunt de la Ministerul Educației”, a replicat Norbert Petrovici, certificând faptul că ministerul nu are o bază de date actualizată. (Indicarea acestor licee tehnologice în cadrul studiului ar putea să nu fie chiar întâmplătoare, primăria fiind interesată în relocarea elevilor din acele clădiri.)
Cât despre necesitatea de a înființa noi școli în Timișoara, autorul studiului a prezentat situația din perspectiva raționamentului deductiv, plecând de la general la particular: ”dacă ținem seama de geografia orașului și de concentrarea cererii în anumite cartiere, ar fi nevoie de 7 școli”, dar ”sintetic, pentru a satisface nevoile curente”, sunt necesare doar 2 școli noi”.
Concluziile actualului și fostului inspector școlar general al ISJ Timiș
Dezbaterea din 11 mai, moderată de Carmen Proteasa, consilierul primarului Dominic Fritz, a avut un auditoriu generos, format din decidenți și actanți din zona educației, administrației publice, ONG-urilor. Au participat inspectorul școlar general Aura Danielescu, inspectorii școlari generali adjuncți Cosmin Hogea și Francisc Halasz, Radu Szekely, fost secretar de stat în Ministerul Educației, subprefectul Sorin Ionescu, viceprimarul Ruben Lațcău, directorul Departamentului pentru Relația cu Mediul Preuniversitar, Marin Popescu, directori de unități de învățământ, elevi.
”Este un început, nu înseamnă că e neapărat perfect”, a concluzionat inspectorul școlar general al ISJ Timiș, Aura Danielescu, referindu-se la rezultatele studiului.
”Rețeaua școlară trebuie reconfigurată, am zis acest lucru de ani de zile. Timișoara absoarbe tot ce vine nu numai dinspre localități periurbane și ne confruntăm în ultimii doi ani de zile cu un număr masiv de dosare de echivalare (copii repatriați – n.r.). Ne vin și din județele limitrofe foarte mulți elevi. Trebuie să găsim soluții, în fiecare an, pe o legislație care a venit să răspundă cerințelor noastre de-a lungul anilor, de a micșora numărul de elevi pe clasă. Acest lucru ne-a bucurat, însă ne-a pus în situația de a găsi soluții în plus când ne vine un elev nou”, a precizat Aura Danielescu, explicând că supraaglomerarea școlilor din Timișoara se datorează și faptului că în comunele periurbane nu există, de asemenea, spații de învățământ suficiente.
Administrațiile locale din zona metropolitană ”nu au fost pregătite să facă față unor construcții masive din zona de case”, neluând în considerare numărul tot mare de timișoreni care își mută domiciliul în comunele învecinate.
”De foarte mult timp, nu s-a mai dezbătut pe educație, în Timișoara. Întrebări sunt multe. (…) Nu știu dacă era nevoie de un studiu pentru ca noi să ne optimizăm, să ne configurăm rețeaua școlară. Era nevoie de o întâlnire, dezbatere colaborativă, instituțională, fără orgolii, în interesul elevilor. Suntem aici pentru elevi. Atunci când s-a făcut studiul au fost consultați și ei? Ați vorbit despre infrastructura școlară și despre faptul că e corelată cu trei criterii, între care ați enumerat prestigiul școlii, locul de muncă al părinților… Ați corelat, cumva, și cu lipsa infrastructurii rutiere și a transportului în comun din Timișoara?”.
”Nu”, a fost răspunsul după o pauză de câteva secunde, a lui Norbert Petrovici, acesta precizând că ”Timișoara nu are multe date de bună calitate în acest sens”, mărturisirea sa reliefând încă o dată superficialitatea studiului făcut doar din pix. De altfel, autorii studiului nici nu au luat în calcul drept o posibilă cauză situația școlilor care, după cum a explicat ulterior Marin Popescu, nu sunt aglomerate și pentru că nu se ajunge ușor la ele, fiind vitregite de acces la mijloacele de transport în comun sau de căi rutiere adecvate pentru transportul cu mașina personală.
Potrivit viceprimarului Ruben Lațcău și consilierei Carmen Proteasa, rezultatele studiului vor fi analizate și debătute în ”focus-grupuri”, împreună cu elevi, timp de un an-doi, până când se va lua o decizie în privința problemei deficitului spațiilor de învățământ din Timișoara.
Deși pentru realizarea studiului, primăria nu avut în vedere Universitatea de Vest din Timișoara, unul dintre colaboratorii la care au apelat autorii studiului realizat în cadrul Centrului Interdisciplinar pentru Știința Datelor a UBB a fost Bogdan Nadolu, conferențiar universitar la UVT.
