Un bărbat de 50 de ani din Timișoara, fost angajat al societății RETIM, a obținut câștig de cauză la CEDO în procesul intentat statului român pentru încălcarea articolului 6 din Convenția europeană a drepturilor omului.
După 14 ani de reclamații și procese, Vasile M., un om simplu, fără multe studii, a reușit să demonstreze în fața Curții europene că judecătorii din Timișoara i-au refuzat dreptul la un proces echitabil.
Totul a început în anul 2002, când bărbatul a fost concediat de RETIM. A contestat decizia, iar Curtea de Apel Timișoara i-a admis acțiunea. După ce a fost reintegrat în muncă însă, a demisionat însă, susținând că a fost victima unei hărțuiri din partea conducerii societății.
Citeşte şi: Un bărbat a căzut în râul Mureş. IMAGINI DRAMATICE de la salvarea acestuia
Trei ani mai târziu, bărbatul a solicitat reangajarea sa ca măturător, însă i s-a răspuns că nu există nici un post disponibil. În aceste condiții, reclamantul s-a înscris ca solicitant al unui loc de muncă la agenția județeană pentru ocuparea forței de muncă. După două luni, agenția l-a informat ca i-a fost atribuit un post de măturător în cadrul aceleiași societăți și l-a invitat să se prezinte la sediul acesteia pentru întocmirea formalităților de angajare.
În plângerea sa adresată CEDO bărbatul a susținut că, în continuare, conducerea RETIM îl hărțuiește pentru că ar fi de etnie romă, motiv pentru care s-a adresat parchetului local, solicitând tragerea la răspundere a persoanelor aflate la conducerea societății pentru abuz în serviciu.
Prin rezoluţia din 2 februarie 2006, parchetul a decis neînceperea urmăririi penale, pe motiv că nu exista niciun indiciu al vinovăției conducerii societății. Bărbatul a formulat contestație la prim-procurorul instituției care i-a admis cererea, trimițând înapoi dosarul la procuror pentru instrumentare, pentru că ancheta nu a fost efectuată corespunzător. Și de această dată, rezoluția procurorului de caz a fost de neîncepere a urmăririi penale.
Bărbatul a atacat-o din nou și din nou dosarul a fost trimis înapoi la procuror, care, pentru a treia oară a opinat că nu se impune începerea urmăririi penale împotriva conducerii RETIM. În conformitate cu procedura legală, în 11 aprilie 2008 reclamantul a contestat și această rezoluție, însă, a treia oară, pe data de 16 mai 2008, prim-procurorul a respins contestația.
În 11 iulie 2008, rezoluţia a fost comunicată reclamantului, făcându-se precizarea că acesta are posibilitatea de a o contesta în fața unei instanțe în termen de 20 de zile de la data comunicării. Pe 29 iulie 2008, reclamantul a formulat plângere la Judecătoria Timişoara, acțiunea sa fiind însă respinsă pe motivul că a fost introdusă tardiv.
Deși instanța a observat că rezoluția de respingere a contestației dată de prim-procuror nu i-a fost comunicată reclamantului în termenul legal de 20 de zile, a considerat că e vian reclamantului că nu s-a dus la parchet ca să întrebe de ce nu primește un răspuns.
Bărbatul nu s-a dat bătut și a formulat recurs. Acesta a fost respins la Tribunalul Timiș. Între timp însă, împovărat de atâtea necazuri, bărbatul s-a îmbolnăvit grav, ajungând, în 2012, în incapacitate permanentă de muncă. A avut totuși puterea de a merge mai departe, pentru a-și cere drepturile refuzate de instituțiile juridice din orașul său.
A sesizat Curtea Europeană a Drepturilor Omului și, după 14 ani de luptă în justiție, i s-a dat dreptate. Analizând dosarul său, judecătorii CEDO au opinat că a fost încălcat articolul 6 din Convenție, obligând statul român să-i plătească 3.600 de euro cu titlu de prejudiciu moral și 100 de euro cheltuieli de judecată.
