Convocată tardiv, după ce studiul de fezabilitate pentru proiectul de reorganizare a circulației rutiere pe inelul I și reproiectarea infrastructurii rutiere și de transport public printr-un pasaj subteran în Piața Victoriei a fost deja aprobat de consilierii locali, dezbaterea publică de miercuri după-amiază a beneficiat de atenția a peste 50 de persoane, fapt rar întâlnit la asemenea evenimente organizate de Primăria Timișoara.
Discuțiile, conduse de primarul Nicolae Robu, au fost foarte aprinse și presărate cu ridicări de ton și chiar cu atacuri la persoană. Participanții au reproșat municipalității, în principal, faptul că documentele incluse în studiul de fezabilitate nu au fost făcute publice și, ca atare, nu pot fi consultate.
De asemenea, din soluția aleasă pentru reconfigurarea circulației prin centru a lipsit aportul arhitecților și nu ar fi fost respectate reglementările legale în materie.
Primul reproș făcut primăriei s-a legat de absența documentelor pe site-ul instituției, acestea neputând fi consultate de public. O a doua problemă ridicată a fost afectarea clădirilor istorice din zona centrală. De asemenea, s-a mai spus că se va lucra cu pasajul subteran deja existent și nu va fi necesar să se sape mai adânc, dar acesta are înălțimea de 2,8 metri, în timp ce normele europene prevăd o înălțime minimă de 3,5 metri.
Nici reconfigurarea circulației pe un sens unic dinspre Republicii spre MIU nu a fost pe placul celor prezenți la dezbatere, întrucât aceasta ar degreva traficul doar pe un singur sens, dar ar crea aglomerație pentru cei care încearcă să circule în sens invers.
Nu în cele din urmă, fiind vorba de o zonă de protecție a monumentelor istorice, pentru demararea unui proiect ar fi fost nevoie, conform legilor în vigoare, de un plan urbanistic zonal.
Arhitecții din Timișoara se opun
Rprezentanții filialei din Timișoara a Ordinului Arhitecților din România (OAR) au explicat, cu argumente, că se opun proiectului. Aceștia au atras atenția că la licitația pentru studiul de fezabilitate a fost solicitată o firmă care să aibă angajați ingineri de drumuri, dar ar fi fost nevoie și de arhitecți.
Chiar președintele OAR Timiș, Vlad Gaivoronschi, a fost prezent în sală și a atras atenția că un astfel de proiect este mult mai complicat decât pare la prima vedere. În cele din urmă, din toate contradicțiile, a reieșit și ceva bun, și anume disponibilitatea arhitecților din Timișoara de a acorda consultanță în privința proiectelor mari din oraș, la care s-au mai înregistrat deficiențe, fapt recunoscut și de primar.
Cazul Köln s-ar putea repeta la Timișoara?
„În martie 2009 s-a prăbuşit clădirea Arhivelor Oraşului Köln deasupra şantierului pentru realizarea liniei subterane de metrou, ducând la decesul a două persoane, pierderea a bunuri de arhivă inestimabile şi daune materiale în valoare de un miliard de euro. Cu câteva luni înaintea catastrofei s-au observat fisuri atât în pereţii clădirii ce adăpostea arhivele, cât şi în ai celor din jur, dar semnalele de alarmă au fost ignorate. În Germania există norme stricte pentru prevenirea unor astfel de situaţii. Incert este şi dacă executantul are vreo vină. Ce este cert însă, este că Timişoara dispune de un sol nisipos datorită mlaştinilor care se întindeau în trecut aici, că pânza freatică este foarte ridicată în Timişoara (între 0,5 – patru metri) şi că normele noastre, cele existente, de multe ori nu se respectă cu stricteţe.
De asemenea, clădirea Muzeului Banatului prezintă fisuri serioase tot datorită alunecării solului nisipos care s-a uscat pe baza lucrărilor efectuate la pasajul din Piaţa Victoriei înainte de 1989 (dacă clădirea Operei Române a putut fi salvată atunci prin pomparea de beton lichid în subteran, nu se poate spune încă acelaşi lucru despre clădirea muzeului).
Aşadar, există aceleaşi premise ca în cazul arhivelor din Köln: un sol nisipos, o pânză freatică al cărei nivel ar putea necesita coborârea sa în zona unde se lucrează, fisuri în clădirile învecinate, ba chiar antecedente exact în acelaşi perimetru şi valoarea inestimabilă a cladirilor de patrimoniu în imediata vecinătate a cărora ar urma să se lucreze, dar şi a persoanelor care locuiesc în ele şi a căror viaţă ar putea fi pusă în pericol”, a atras atenția reprezentantul Asociației „Salvați Patrimoniul Timișoarei”.
Tot în cadrul dezbaterii, un timișorean domiciliat în blocul de pe Bd. Republicii nr. 4 a atras atenția că imobilul a fost construit după război, pe fundația unei clădiri bombardate și că acesta a stat nelocuit vreo doi ani, din cauză că începuse să se încline. Mai mult, când plouă mult, subsolul blocului, deși betonat, se inundă, ceea ce ar putea însemna că se ajunge la stratul de apă freatică.
Reacțiile municipalității
Primarul Nicolae Robu a venit la dezbatere însoțit de doi șefi de direcții de specialitate: Sorin Ciurariu (Urbanism) și Culiță Chiș (Tehnică), precum și de Ioan Ganciov, șeful Serviciului de drumuri și poduri. Aceștia, însă, nu au prea apucat să deschidă gura, rolul principal revenindu-i primarului.
Văzându-se într-o atmosferă destul de ostilă, Robu a încercat să argumenteze că în sală ar fi prezent un grup care îi contestă, de trei ani, toate proiectele. El s-a adresat consilierului Bogdan Herzog în următorii termeni: „Fac ce vreau eu, nu ce vreți dumneavoastră, domnule Vocea Rusiei!”, iar altui participant: „Vă văd peste tot în poze și știu cine sunteți și ce miză aveți” etc.
Și-a găsit, însă, și un adversar, în persoana unei doamne care i-a spus că îl vede peste tot la televizor și că mai durează puțin și timișorenii îi vor vedea imaginea și când vor deschide frigiderul. Dezbaterea s-a prelungit până după ora 19 și, teoretic, consilierii locali ar putea să țină cont sau nu de punctele de vedere exprimate.
