De ani de zile, o familie de timișoreni e terorizată de colocatarii romi. Culmea tupeului, soții Ioan și Ana Căpitan s-au trezit târâți în instanță de cei care îi șicanează de atâta vreme. Romii și-au zidit… propria poartă de acces auto, solicitând acum intrarea cu mașina pe poarta familiei Căpitan.
Calvarul familiei Căpitan a început în urmă cu cinci ani. În 2010, în urma încheierii unei promisiuni de vânzare-cumpărare, vecina lor, proprietara apartamentului cu trei camere situat la etajul imobilului (în care locuiește și familia Căpitan) din strada Cuvin nr. 6, Elena Poenariu, i-a cedat locuința unei cetățene rome, Melita Rus.
Paranteză: Elena Poenariu cumpărase apartamentul respectiv în anul 2007, în baza Legii 112/1995 (Legea pentru reglementarea situației juridice a unor imobile cu destinația de locuințe, trecute în proprietatea statului), care, în articolul 9, instituise o interdicție de înstrăinare timp de zece ani a unui imobil cumpărat astfel. Din acest motiv, vânzătorul (Elena Poenariu) și cumpărătorul (Melita Rus) au recurs la acea promisiune de vânzare-cumpărare și nu au încheiat, pur și simplu, un contract. Ulterior, o altă lege a anulat acea interdicție, astfel că, în anul 2013, cele două părți au semnat și contractul de vânzare-cumpărare.
Cinci ani de calvar
Am închis paranteza și revenim la familia Căpitan, soții Ioan și Ana, proprietarii celuilalt apartament, tot cu trei camere, situat în imobilul din strada Cuvin nr. 6, la parter, cumpărat în baza aceleiași legi 112/1995 în anul 2006. Cum spuneam, din 2010, o dată cu instalarea în apartamentul de la etaj a cuplului de romi alcătuit din Melita Rus și concubinul acesteia, Marian Cîrpaci, plus copiii acestora, viața familiei Căpitan s-a schimbat radical.
Și nu în bine. De altfel, povestea soților Ioan și Ana Căpitan se circumscrie dramelor trăite de zeci, poate sute, de alte familii de timișoreni care, la un moment dat, s-au trezit sub același acoperiș cu reprezentanții incomozi – e un eufemism, desigur – ai unuia sau altuia dintre clanurile de romi care au pus stăpânire pe vilele amplasate în cartierele selecte ale Timișoarei.
Scenariul clasic
La fel ca și celorlalți colegi de suferință, soților Ioan și Ana Căpitan li s-a pregătit același scenariu de către noii vecini. Mai întâi, nou-veniții în imobil le-au oferit soților Căpitan o sumă de bani în schimbul apartamentului pe care aceștia îl dețin la parter, însă oferta cuplului de romi a fost refuzată.
Încăpățânarea familiei Căpitan de a nu renunța la locuința în care a trăit zeci de ani l-a determinat pe Marian Cîrpaci să treacă la nivelul următor. Astfel, conform domnului Ioan Căpitan, în apartamentul de la etaj au început să se facă amenajări și recompartimentări ilegale, dărâmarea zidurilor interioare afectând structura de rezistență a imobilului. S-a trecut apoi la înfundarea hornului, de care noii proprietari de la etaj nu mai aveau nevoie, fiindcă își instalaseră un sistem de încălzire, apoi la inundarea apartamentului de la parter…
De asemenea, facturile comune la întreținere au fost ignorate de cuplul de romi, plata acestora fiind făcută doar de familia Căpitan.
Copiii celor doi romi au primit, și ei, sarcina de a-i bombarda cu pietre pe cei de la parte și de a-i înjura non-stop, misiune îndeplinită cu brio de puradei, după cum declară domnul Ioan Căpitan.
Reacție cu încetinitorul
Sigur, Ioan Căpitan n-a stat cu mâinile în buzunare, ci, de-a lungul anilor 2010-2013, a făcut plângeri la diverse instituții ale statului, reclamând, în principal, efectuarea de lucrări fără autorizație în apartamentul de la etaj, însă efectele s-au lăsat așteptate până în acest an, când, în sfârșit, o adresă venită din partea Poliției Locale Timișoara îl încunoștințează pe petent că, în urma sesizărilor sale, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Timișoara, s-a deschis un dosar penal pe tema respectivă.
Am văzut și romi „nedreptățiți”…
În acest stil trec vreo trei ani, până în 2013, când, după ce devine proprietară cu acte în regulă a apartamentului de la etaj, Melita Rus mută războiul de gherilă în sala de judecată: în 26 iulie 2013, cetățeana de etnie romă cheamă în judecată familia Căpitan, solicitând instanței să dispună următoarele: „obligarea pârâților la a-i permite accesul la intrarea în imobilul din strada Cuvin nr. 6, respectiv de a dărâma zidul construit ilegal în casa scărilor și care obturează intrarea subsemnatei în casa scării imobilului sau de a fi îndreptățită să-l dărâm pe cheltuiala pârâților”.
În cererea de chemare în judecată, Melita Rus mai precizează: „Pârâții au blocat accesul subsemnatei la poarta imobilului prin ridicarea unui zid construit ilegal în casa scării imobilului, astfel încât în prezent sunt nevoită să pătrund în apartamentul proprietatea subsemnatei pe poarta din spatele imobilului, respectiv de pe strada Fagului (actualmente strada Cornelia Sălceanu – n.r.).
La poarta imobilului din str. Cuvin nr. 6 și coridorul de acces la casa scării nu am acces datorită opoziției pârâților, astfel încât am fost nevoită să promovez prezenta acțiune”.
Epoci distincte
Bun, hai să vedem acum despre ce zid este vorba… Pentru acest lucru, este necesară o scurtă incursiune în trecut: înainte de venirea la putere a comuniștilor, în 1945, imobilul respectiv era proprietatea unei singure familii, ai cărei membri, logic, aveau acces nelimitat și neîngrădit în curtea vilei pe toate porțile existente, iar în interior puteau pătrunde nestingheriți din casa scării atât în camerele de la parter, cât și, pe scările interioare, în cele de la etaj.
Așadar, în perioada ante-comunistă, într-adevăr, în casa scării nu exista nici un zid despărțitor, fiindcă pur și simplu nu era nevoie de așa ceva, din moment ce în vilă locuiau membrii aceleiași familii.
A venit, însă, perioada comunistă, când, în vila de pe strada Cuvin, au locuit, concomitent, ca și chiriașe, mai multe familii, chiar și șase la număr, împărțite care cum în camerele de la parter și cele de la etaj.
În această postură, de chiriași, s-au aflat și proprietarii de mai târziu ai celor două apartamente, familia Căpitan și Elena Poenariu, cei care au ajuns, la un moment dat, singurii chiriași ai celor două apartamente. De pildă, soții Ioan și Ana Căpitan au intrat în imobilul respectiv, în calitate de chiriași, la începutul anilor ’80, după care, în anul 2006, cum arătam mai sus, au cumpărat apartamentul de la parter în baza Legii 112/1995.
Ei bine, în momentul în care în vila de pe strada Cuvin nr. 6 au început să locuiască mai multe familii, adică după 1945, noii veniți au ridicat un zid despărțitor în casa scării, împărțind, practic, imobilul în două părți distincte: chiriașii care locuiau în camerele de la etaj intrau în curte pe poarta de pe Strada Fagului (actuala stradă Cornelia Sălceanu), iar apoi, din casa scării, urcau la etaj, în timp ce chiriașii care locuiau în camerele de la parter intrau în curte pe poarta de pe strada Cuvin.
Așadar, la începutul anilor ’80, când familia Căpitan a intrat în imobil în postură de chiriaș, exista deja un zid despărțitor ridicat în casa scării, chiar dacă acel zid nu figura în Cartea Funciară.
Împărțire tacită
Pe parcurs, marea parte a chiriașilor au părăsit imobilul, astfel că, la un moment dat, în vila de pe strada Cuvin au mai rămas doar doi, care și-au împărțit practic camerele: familia Căpitan a rămas cu camerele de la parter, care au devenit, astfel, apartamentul numărul 1, iar Elena Poenariu a rămas cu camerele de la etaj, care au devenit apartamentul numărul 2.
Odată rămași singurii chiriași, soții Căpitan și Elena Poenariu și-au stabilit modalitatea de acces în vilă (primii pe poarta de pe strada Cuvin, cea de-a doua pe poarta de pe strada Fagului/Cornelia Sălceanu) și și-au delimitat părțile din curtea până atunci comună, Ioan Căpitan ridicând un zid despărțitor pe suprafața de teren respectivă, astfel că fiecare dintre cei doi chiriași putea folosi cum credea de cuviință partea sa de curte.
De asemenea, Ioan Căpitan a dărămat zidul despărțitor vechi din casa scării, care era unul subțire, și a ridicat unul mai gros, chiar mai în interiorul spațiului său, fără ca acest lucru să o deranjeze în vreun fel pe chiriașa de la etaj, Elena Poenariu. Așadar, atât zidul despărțitor din casa scării, cât și zidul din curtea imobilului existau încă de pe vremea când familia Căpitan și Elena Poenariu erau doar chiriași, nu proprietari ai celor două apartamente.
N-a știut reclamanta ce a cumpărat?!
E adevărat, zidul din casa scării nu figurează în evidențele celor de la Cartea Funciară, greșeala lui Ioan Căpitan fiind că nu a solicitat în mod expres ca, în 2006, când a devenit proprietar, să se realizeze un raport de expertiză în construcții prin care să se certifice adevărata stare de fapt.
Pe de altă parte, la fel de adevărat este și că, în 2010, atunci când a intrat în imobil, noua ocupantă a apartamentului de la etaj, Melita Rus, a văzut ce a cumpărat, a văzut cum funcționează accesul auto în curtea vilei, a văzut modalitatea de acces în apartamentul pe care l-a cumpărat, a sesizat existența acelui zid, achiziționând locuința în deplină cunoștință de cauză.
Ca atare, acțiunea promovată în justiție de Melita Rus, la trei ani de la intrarea efectivă în imobil are, evident, un rol șicanator, aspect relevat și în întâmpinarea, respectiv în cererea reconvențională depuse de pârâții Ioan și Ana Căpitan.
Astfel, în întâmpinarea pârâților, aceștia solicită instanței să respingă acțiunea reclamantei, pe motiv că „accesul în imobil se face prin poarta de acces a acestuia astfel cum este , astfel cum a fost și la momentul cumpărării de către reclamantă” și că „nu s-a modificat nimic în starea imobilului și în folosința acestuia de când a cumpărat reclamanta de la numita Poenariu Elena”.
De asemenea, în cererea reconvențională, Ioan și Ana Căpitan solicită instanței să dispună rectificarea cărții funciare, prin efectuarea unei reapartamentări, ca urmare a realizării unui raport de expertiză în construcții care să aibă în vedere imobilul fizic, folosința lui reală și actele de vânzare-cumpărare.
Deocamdată, însă, procesul este suspendat, deoarece instanța le-a cerut soților Căpitan să achite o taxă judiciară de timbru în valoare de 26.000 de lei, taxă calculată nu în raport cu valoarea apartamentului pe care aceștia îl dețin, ci în raport cu valoarea întregului imobil… Cum cei doi soți nu dețin o asemenea sumă, procesul este, cum spuneam, suspendat.
Oricum, reclamanta Melita Rus și concubinul acesteia, Marian Cîrpaci, nici n-au mai așteptat decizia instanței ci, în paralel cu acțiunea promovată în justiție, au încercat să spargă ei înșiși zidul despărțitor din casa scării, urmele operațiunii fiind vizibile și astăzi, când cărămizile puse de Ioan Căpitan acoperă stângaci gaura făcută, în 2013, de vecinii de la etaj…
Un altfel de Meșter Manole…
Suspendarea procesului deschis în 2013 nu a împiedicat-o pe Melita Rus să deschidă, în ultimul an, noi acțiuni în justiție împotriva soților Căpitan, cu aceleași solicitări: acces la etaj prin camerele de la parter și acces auto pe poarta de pe strada Cuvin.
De această dată, în încercarea de a convinge instanța că are neapărată nevoie să-i fie permis accesul auto pe poarta folosită exclusiv de familia Căpitan, cetățeana de etnie romă și concubinul ei și-au… zidit parțial propria poartă de acces auto, de pe strada Cornelia Sălceanu, rămânând doar cu poarta obișnuită, pe care se intră „per pedes”!
Dacă aceasta nu este o dovadă clară de rea-credință și o tentativă grotescă de distorsionare a adevărului, atunci nu știm care ar putea fi faptele demne de a fi numite astfel…
