Dacă autoritățile locale și regionale din vestul țării sunt foarte vocale atunci când este vorba de arătat cu degetul (pe drept și pe nedrept) către subfinanțarea primită de la București, când trebuie să explice care au fost demersurile concrete pentru a obține corectarea acestei situații, se limitează fie să adopte o poziție tăcută, fie să afirme că au luat poziție în… conferințele de presă.
Unul dintre proiectele absente, practic, cu totul din preocupările diriguitorilor treburilor publice din partea noastră de țară este așa-numita Autostradă A6, care ar trebui să conecteze Lugojul (și, prin el, toate centrele urbane cu ieșire la Autostrada Vestului, deci inclusiv Timișoara și Aradul) cu Craiova și calafatul, adică, prin podul către Vidin, cu întreaga rețea de magistrale rutiere din regiunea Balcanilor.
Deși din această autostradă au fost dați în folosință, încă din 2013, primii 11 kilometri, ea a dispărut subit de pe lista priorităților de infrastructură la nivel național, variantele nici astăzi bătute în cuie ale masterplanului de transport pe care le-a moșit ex-ministrul de resort Ioan Rus procedând inițial la degradarea magistralei până la condiția de drum expres, apoi la omiterea ei cu totul.
Dacă ”evaporarea” unei investiții deja demarate n-a stârnit nici o reacție din vestul țării, prioritățile reale ale politicienilor fiind și aici, nu numai în Capitală, altele, proiectul a primit chiar zilele trecute un sprijin consistent din afara regiunii.
Astfel, Consiliul de Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia s-a reunit de urgenţă săptămâna trecută şi a trimis un memoriu la Bruxelles prin care cere ca autostrada Craiova – Lugoj să fie inclusă pe lista priorităților pentru exercițiul financiar european 2014-2020 – și dacă interesul municipiilor Drobeta-Turnu Severin și Craiova pentru acest proiect este lesne de înțeles, faptul că reprezentanții județelor Olt, Vâlcea și Gorj, care nu vor avea acces direct la această magistrală, au susținut fără rezerve acest demers înaintea liderilor bănățeni, ar trebui, poate, să primească o explicație.
Să mai spunem și faptul că, în timp ce la noi se invocă apeluri lacrimogene către destinatari nebuloși, niciodată nominalizați cu funcția și numărul de înregistrare al memoriilor pentru o finanțare mai bună, intervenția oltenilor în favoarea unui proiect care favorizează cel puțin în aceeași măsură Banatul este dublat de o documentație solidă de fundamentare și are un destinarat la vedere: vicepreședintele Comisiei Europene pentru locuri de muncă, competitivitate și investiții, Jyrki Katainen.
