Un timișorean a atacat în instanță mărirea taxelor și impozitelor locale

Pe rolul Tribunalului Timiș – Secția de contencios administrativ și fiscal se află o cauză extrem de interesantă: o solicitare de anulare a trei hotărâri adoptate de Consiliul Local Timișoara în una și aceeași zi, 12 decembrie 2018.

Este vorba de HCL 655 privind stabilirea impozitelor și taxelor locale în Municipiul Timișoara pentru anul 2019, HCL 656 privind aprobarea contractării unor finanțări rambursabile interne/externe în valoare totală de 213.705.516 lei și HCL 670 privind modificarea HCL 265/20.12.2016 privind aprobarea prețului local al energiei termice livrate de compania locală de termoficare Colterm SA.

Acțiunea în justiție a fost intentată de timișoreanul Nicolae Bîrsan, unul dintre cetățenii care acuză vehement lipsa de transparență a Primăriei Timișoara. De altfel, domnul Bîrsan și-a întemeiat acțiunea chiar pe nerespectarea de către autoritățile locale a Legii 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică. Vă prezentăm, în continuare, argumentele invocate de reclamant cu privire la fiecare HCL în parte.

Propuneri ignorate, termene nerespectate, documentație incompletă

Astfel, în ceea ce privește HCL-ul privind majorarea impozitelor și taxelor locale, domnul Bîrsan susține că în lista cu propuneri ale cetățenilor publicată de primărie nu se regăsesc și propunerile făcute de dumnealui, în data de 22 noiembrie 2018, așa cum prevede articolul 7, alineatul 5 din Legea 52/2003.

De asemenea, reclamantul susține că a fost încălcat și articolul 12, alineatul 3 al aceleiași legi, prin absența oricăror justificări în scris pentru nepreluarea în actul normativ a recomandărilor făcute de acesta.

Mai mult, Nicolae Bîrsan învederează instanței că primăria a încălcat și articolul 7, alineatele 1 și 2, în care se prevede că, în cadrul procedurilor de elaborare a proiectelor de acte normative, autoritatea administrației publice are obligația să publice un anunț referitor la această acțiune cu cel puțin 30 de zile lucrătoare înainte de supunerea spre avizare și că anunțul trebuie să cuprindă o notă de fundamentare, o expunere de motive, un referat de aprobare privind necesitatea adoptării actului normativ propus, un studiu de impact și/sau de fezabilitate.

Or aceste prevederi au fost încălcate – susține reclamantul – prin faptul că termenul de 30 de zile nu a fost respectat, iar documentația publică este incompletă, lipsind date esențiale privind execuția bugetară, gradul de îndatorare pe întreaga unitate administrativ-teritorială Timișoara, studiul de impact și studiul de fezabilitate, care să detalieze ce alte măsuri au fost adoptate pentru reducerea deficitului bugetar, înainte de creșterea taxelor.

Nu în ultimul rând, a fost încălcat și articolul 8 al Legii 52/2003, care, la alineatul 4, spune că „la publicarea anunţului, autoritatea administraţiei publice va stabili o perioadă de cel puţin 10 zile calendaristice pentru proiectele de acte normative prevăzute la alin. (2), pentru a primi în scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice”, iar la alineatul 8 precizează că „proiectul de act normativ se transmite spre analiză şi avizare autorităţilor publice interesate numai după definitivare, pe baza observaţiilor şi propunerilor formulate potrivit alin. (4)”. Doar că termenul de 10 zile nu a fost respectat, iar actul normativ a fost aprobat fără a se ține cont de propunerile înregistrate…

Concluzia reclamantului este următoarea: „HCL 655/12.12.2018 a fost adoptată cu încălcarea prevederilor legale, ceea ce constituie motiv temeinic pentru suspendarea de urgență și anularea acestui act legislativ, al cărui impact bugetar estimat este de 75.000.000 lei anual”.

Rapoarte ascunse

Trecem la hotărârea de consiliu local privind aprobarea contractării unor finanțări rambursabile interne/externe în valoare totală de 213.705.516 lei, cu privire la adoptarea căreia Nicolae Bîrsan a prezentat instanței aceleași încălcări ale Legii 52/2003 expuse mai sus.

În plus, reclamantul precizează următoarele: “Din documentație lipsește, de asemenea, raportul privind Analiza capacității de îndatorare, prognoza gradului de îndatorare și a bugetelor multianuale pe perioada împrumutului, stabilirea structurii de finanțare adecvate, care este menționat în textul actului normativ, dar care NU este făcut public, precum și raportul privind Soluția de finanțare, care și el este menționat în textul actului normativ, dar care NU este făcut public.

Ambele rapoarte sunt emise de către societatea de consultanță Thepesia Corporate Advisory contractată de Primăria Timișoara pentru aceste lucrări plătite din bani publici, dar care NU sunt făcute publice, așa cum prevede legea”.

Banatu-i fruncea și la prețul energiei termice

În sfârșit, HCL-ul privind aprobarea prețului local al energiei termice livrate de Colterm SA a fost adoptat, susține Nicolae Bîrsan, prin încălcarea articolului 7 al Legii 52/2003, cel privitor la termenele care trebuie să curgă între diferitele faze ale procedurii de emitere a actului normativ.

“În plus, din documentația publicată rezultă că mărirea tarifului la energie termică are aviz NEGATIV, așa cum reiese din decizia ANRE cu nr. 81918/26.10.2018. De asemenea, învederăm instanța asupra faptului că, la București, creșterea prețului la agentul termic este de doar 6% față de creșterea prezentă de 17% la Timișoara.

În concluzie, Hotărârea Consiliului Local 670/12.12.2018 a fost adoptată cu încălcarea prevederilor legale, ceea ce constituie motiv temeinic pentru suspendarea de urgență și anularea acestui act legislativ, al cărui impact bugetar estimat este de 30.000.000 lei anual”, a mai precizat timișoreanul în cererea sa.

Întrebări fără răspuns

Printre documentele care însoțesc cererea respectivă și sunt depuse la dosarul cauzei se află și propunerile despre care Nicolae Bîrsan susține că nu au fost luate în considerare de primărie în momentul în care a lansat în dezbatere publică tema majorării taxelor și impozitelor locale.

Domnul Bîrsan și alți cetățeni, printre care și angajata municipalității care și-a asumat deschis lupta cu corupția și abuzurile din Primăria Timișoara, Mirela Toc, au formulat un set de întrebări și unul de propuneri pentru consolidarea bugetului local, ignorate însă total de cei vizați.

Iată cum sunau întrebările adresate primarului Nicolae Robu:

„1. Ce măsuri a luat pentru reducerea cheltuielilor nejustificate și eficientizarea aparatului administrativ al Timișoarei (primărie, regii, societăți ale CLT, etc.)?

2. Câte dispoziții de recuperare a emis primarul Robu în 6 ani de mandat și ce alte măsuri a luat pentru recuperarea prejudiciilor create de angajații primăriei? Ne referim aici la prejudicii identificate de Curtea de Conturi în rapoartele sale sau stabilite de diverse instanțe prin sentințe deja rămase definitive și executorii.

3. Ce măsuri a luat pentru recuperarea prejudiciului cauzat de terți prin nerespectarea termenelor contractuale?

4. Cum justifică creșterile salariale pentru angajați ai primăriei precum city-managerul Robert Kristof sau directorul Chiș Culiță, în condițiile în care prestația acestora este una extrem de incompetentă (dovadă dezastrul în care se află orașul și serviciile de utilitate publică) sau, în unele cazuri, chiar frauduloasă (dovadă rapoartele CCT) și aduce prejudicii imense Timișoarei?

5. Cum justifică 41 de angajați la departamentul de proiecte și fonduri UE, care, în afară de anveloparea ce face subiectul cercetărilor DNA, nu au reușit să contracteze nici un alt proiect de finanțare major în ultimii 6 ani?

6. Cum justifică menținerea pe post în aparatul administrativ a unui număr record de șefi și directori interimari ce sunt plătiți cu salarii nejustificat de mari pentru serviciile prestate și de ce nu organizează un concurs transparent și legal, pentru ocuparea acestor posturi pe criterii de competență și experiență?

7. Care sunt criteriile de calcul și selecție a impozitelor ce urmează să fie mărite?

8. Este adevărat că impactul bugetar estimat în urma acestei măriri de taxe și impozite acoperă fix creșterea salarială din aparatul administrativ din 2018, care este de circa 80.000.000 de lei?”.

„Specialiștii” primăriei n-au nevoie de sfaturi

Iar în continuare vă prezentăm și propunerile de consolidare a bugetului local făcute de domnul Bîrsan și colegii săi de inițiativă, „măsuri perfect legale și fezabile ce se impun a fi luate de către orice administrator public corect și competent, înainte de a împovăra cetățenii cu o nouă taxare”:

„1. Restructurarea și eficientizarea aparatului administrativ și reorganizarea acestuia pe criterii de competență, pentru reducerea cheltuielilor de operare.

2. Recuperarea prejudiciilor rămase definitive și executorii de la cei vinovați.

3. Investigarea imediată a tuturor sesizărilor făcute de Curtea de Conturi și alte instituții sau persoane cu privire la prejudiciile cauzate de angajați ai primăriei și notificarea organelor de cercetare penală, acolo unde este cazul.

4. Eficientizarea serviciilor de utilitate publică, reducerea gratuităților și subvențiilor pentru cheltuieli de operare (Colterm, STPT – vaporetto etc.) și acordarea subvenției pentru energia termică și transport doar persoanelor vulnerabile.

5. Reducerea cuantumului investițiilor realizate din bugetul local prin accesarea de fonduri UE pentru investiții, de preferat prin contractarea unui consultant de specialitate.

6. Angajarea resurselor din societate, mediul economic, academic, ONG etc. în proiectele majore ale Timișoarei pentru a crește eficiența implementării proiectelor, utilitatea și impactul social/economic, în locul finanțării unor pseudo-proiecte imaginate de specialiștii primăriei, ce conduc la colaps social, economic și financiar (vezi Armonia, minibuze electrice pentru turism, vaporetto, semafoare etc.)”.

Așa cum spuneam, propunerile acestea n-au fost băgate în seamă de decidenții din primărie, care nu s-au sinchisit nici să prezinte, în scris, motivele pentru care nu le-au luat în considerare.

De-aici și până la acționarea în justiție a autorităților locale nu a mai rămas decât un pas, făcut în februarie de timișoreanul Nicolae Bîrsan…