Un primar timișean cu averea la secret și un secretar falsificator sunt implicați într-un scandal cu terenuri retrocedate

Retrocedarea terenurilor luate cu japca de autoritățile comuniste, reglementată de legislația postrevoluționară, a fost transformată, în multe cazuri, într-o metodă de îmbogățire a băieților deștepți specializați în problematica fondului funciar. De nenumărate ori, niște șmecheri cu relații și tupeu au pus mâna pe suprafețe de teren care ar fi trebuit să ajungă în posesia foștilor proprietari sau a urmașilor acestora, iar celor îndreptățiți să își recapete pământul le-a rămas o singură șansă: să-și caute dreptatea în justiție.

CITEȘTE ȘI: Iarna atipică din România ar putea duce la scumpirea alimentelor

A cerut 105 hectare, a primit doar 43

Mandatarul Iosif Scuta

În urmă cu 15 ani, o timișeancă stabilită de mai multă vreme în Germania, Elisabeth Stefan, a depus, în baza Legii 247/2005, la Primăria Moravița, printr-un mandatar care locuiește în Stamora Germană (sat aparținând de comuna Moravița), Iosif Scuta, o cerere pentru retrocedarea terenurilor agricole care fuseseră preluate abuziv de la antecesorii săi de către Statul Român. Ulterior, în 2013, petenta a revenit, prin mandatarul său, la cererea inițială și a solicitat mărirea suprafeței de teren, deoarece primise de la Arhivele Naționale filiala Timiș dovada că antecesorii ei au deținut o suprafață mult mai mare de teren, în total fiind vorba de 105 hectare. Cu toate acestea, în decembrie 2016, Comisia locală de fond funciar Moravița a înaintat dosarul Comisiei județene de fond funciar din cadrul Prefecturii Timiș cu propunere de validare pentru doar 42,94 de hectare. Ca urmare, în decembrie 2016, au fost întocmite procesele-verbale de punere în posesie, iar mandatarul petentei, Iosif Scuta, a primit câteva parcele de pământ însumând cele 42,94 de hectare, adică mai puțin de jumătate din suprafața totală solicitată. Domnul Scuta susține că, la acel moment, primarul comunei Moravița și, totodată, președintele Comisiei locale de fond funciar, Ion Fiștea, i-ar fi transmis că trebuie să se mulțumească doar cu atât, fiindcă alți solicitanți au primit și mai puțin teren.

Alba-neagra cu actele

Extrasul primit în 2013 de Iosif Scuta de la Arhivele Naționale – direcția județeană Timiș, despre care acesta susține că tot dispare din dosarul administrativ

Doar că Iosif Scuta nu s-a mulțumit cu aceste explicații, nu a mers după fentă, cum se spune în limbajul șmecherilor, indiferent de domeniul în care ei operează. Suspiciuni avea deja cu duiumul. Asta fiindcă în toată perioada de la depunerea cererii până la emiterea hotărârii de validare pentru suprafața de doar 42,94 de hectare de către Comisia județeană de fond funciar, mandatarul lui Elisabeth Stefan a încercat, în mai multe rânduri, să afle în ce stadiu se află dosarul la Comisia locală de fond funciar și de fiecare dată a observat că nu mai există la dosar acte, în special copia actului emis de Arhivele Naționale, cel care îl îndreptățea, după cum susține, să solicite cele 63 de hectare în plus.

Primarul și secretarul au luat drumul Germaniei, ca să rezolve lucrurile…

Contrar oricăror reglementări legale, primarul Ion Fiștea și secretarul Adina Borza s-au prezentat, în 2017, la domiciliul din Germania al petentei (ginerele lui Elisabeth Stefan e în stânga imaginii)

Mai mult, în august 2017, deci la câteva luni după punerea în posesie cu cele 42,94 de hectare, a avut loc o întâmplare care spune multe despre corectitudinea și legalitatea procedurilor administrative din dosarul acelei retrocedări. Astfel, într-o senină zi de august 2017, fiica petentei Elisabeth Stefan și soțul acesteia s-au trezit acasă, la Ingolstadt (Germania), cu… primarul din Moravița, Ion Fiștea, și cu secretarul comunei, Adina Borza, cei doi fiind aduși cu mașina de soțul doamnei Borza, Leonid Borza, angajat și el în cadrul primăriei, ca șofer. Sub pretextul că s-a deplasat la Ingolstadt pentru a vedea dacă există posibilitatea achiziționării unor utilaje agricole pentru primărie, domnul Fiștea i-a sunat și pe fiica și ginerele petentei, solicitându-le permisiunea de a-i vizita pentru niște discuții lămuritoare vizavi de subiectul retrocedării terenului. Surprinși de inițiativa primarului din Moravița, oamenii acceptă, dar, în același timp, convinși că întâlnirea solicitată de Ion Fiștea nu este una prevăzută de legislația aplicabilă fondului funciar, imortalizează momentul: descinderea trioului primar (Ion Fiștea) – secretar (Adina Borza) – șofer (Leonid Borza) la domiciliul din Germania al petentei Stefan Elisabeth este fotografiată, iar discuțiile înregistrate!

Denunț penal la DIICOT

Aceste discuții – în care primarului și secretarului le scapă afirmații compromițătoare – au fost puse pe un stick care a fost atașat la un denunț penal formulat de petenta Elisabeth Stefan și depus la DIICOT – Serviciul Teritorial Timișoara în data de 18 aprilie 2018. În denunț, mai mulți membri ai Comisiei locale de fond funciar Moravița, respectiv ai Comisiei județene de fond funciar, sunt acuzați de săvârșirea infracțiunilor de constituire de grup infracțional organizat (art. 367 Cod penal), fals intelectual (art. 321 Cod penal), uz de fals (art. 323 Cod penal), abuz în serviciu (art. 297 Cod penal), conflict de interese (art. 301 Cod penal). Printre cei acuzați se află și primarul comunei Moravița, Ion Fiștea (președinte al comisiei locale de fond funciar), și secretarul comunei și al comisiei, Adina Borza, cei care, cum spuneam mai sus, au recurs la o acțiune nu doar total neinspirată, ci și cât se poate de neregulamentară, deplasându-se la locuința din Germania a unui solicitant de terenuri.

Petenta susține că funcționarii publici nominalizați în denunțul penal au ascuns acte din dosarul administrativ, în principal extrasul provenit de la Arhivele Naționale care atestă faptul că în proprietatea antecesorilor petentei s-au aflat 63 de hectare în plus față de cele deja retrocedate, toate aceste manevre păgubind-o cu suma potențială de 2.898.000 lei, prețul pieții pentru cele 63 de hectare (10.000 de euro pentru un hectar).

Dosarul se plimbă printre parchete

La mai puțin de o lună de la primirea denunțului, în 4 mai 2018, DIICOT Timișoara își declină competența către Parchetul de pe lângă Judecătoria Deta pentru toate infracțiunile sesizate; la rândul lor, în 15 iunie 2018, procurorii din Deta își declină competența către Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș, care, în cele din urmă, se pronunță în acest dosar. Astfel, în 14 noiembrie 2018, procurorul de caz a achiesat la referatul polițistului judiciarist și a dispus, prin ordonanță, clasarea cauzei sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de constituire de grup infracțional organizat și abuz în serviciu, respectiv declinarea și disjungerea cauzei către Parchetul Deta în vederea continuării cercetării sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de fals intelectual, uz de fals și conflict de interese.

Clasare contestată în instanță

Nici de această dată Iosif Scuta și mandanții săi nu merg după fentă și nu acceptă resemnați decizia Parchetului Timiș, ordonanța de clasare a procurorului de caz fiind contestată la prim-procuror (care le respinge plângerea), iar apoi în instanță.

În încheierea penală nr. 549/PI din 27 septembrie 2019, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Timiș a menținut dispozițiile ordonanței de clasare cu privire la săvârșirea infracțunii de constituire a unui grup infracțional organizat, dar a desființat ordonanța de clasare a procurorului de caz și ordonanța de respingere a plângerii emisă de prim-procurorul PT Timiș cu privire la săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu și a trimis cauza procurorului în vederea completării urmăririi penale.

Anchetatorii nu cunosc ABC-ul meseriei?

La Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș, unii procurori doar se fac că lucrează

Judecătorul a constatat faptul că, în speța respectivă, cercetarea penală nu a fost completă, nefiind adunate toate probele necesare pentru stabilirea situației de fapt. Cităm din încheierea penală: “În acest sens se constată că organele de urmărire penală ar fi trebuit să solicite și să analizeze dosarul administrativ întocmit în urma cererii de reconstituire a dreptului de proprietate formulată de petenta Stefan Elisabeth, în baza căruia a fost adoptată hotârârea nr. 52/22.09.2016 de către Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Timiș, probă considerată de către judecătorul de cameră preliminară esențială în stabilirea stării de fapt (…) Judecătorul de cameră preliminară apreciază că în speță se mai impune audierea în calitate de martor a persoanei despre care se afirmă că ar fi depus anumite înscrisuri în susținerea cererii de retrocedare, documente care ulterior nu s-ar fi regăsit în dosarul administrativ, respectiv mandatarul Scuta Iosif (n.r. – da, omul care s-a aflat în mijlocul evenimentelor, cel care a reprezentat la fața locului interesele petentei Elisabeth Stefan și ale cărui suspiciuni cu privire la maniera de lucru a Comisiei locale de fond funciar Moravița au stat la baza depunerii denunțului penal, n-a fost audiat nici de polițist, nici de procuror!!). Dacă în urma analizării dosarului administrativ în baza căruia a fost adoptată hotărârea nr. 52/42/22.09.2016 de către Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Timiș se va stabili că anumite acte depuse oficial nu se regăsesc în documentația atașată cererii, în vederea stabilirii stării de fapt, se impune identificarea persoanelor implicate în preluarea documentelor și audierea acestora, în vederea stabilirii motivelor care au dus la neatașarea acestor acte”.

Din constatările judecătorului de camera preliminară reiese că onor organele de urmărire penală nu-și cunosc ABC-ul meseriei sau, dacă-l cunosc, nu s-au obosit să și demonstreze acest lucru. Motivarea judecătorului cuprinde, în fond chestiuni de bun simț, nu cine știe ce raționamente juridice care le-au scăpat polițiștilor și procurorilor. Nu trebuie să fii neapărat un anchetator genial ca să îl asculți, măcar o dată, și pe reprezentantul petentei, Iosif Scuta, nu doar pe primarul Ion Fiștea și pe secretarul Adina Borza – care, evident, au jurat că sunt nevinovați -, și să verifici dacă au dispărut sau nu acte din dosarul administrativ. Cât de greu poate să fie?!

Stick-ul cu înregistrări, dosit într-un sertar

Și stați, că n-am terminat, continuăm să cităm din încheierea penală: “În plus, se mai observă că, deși petenta a depus la dosarul de urmărire penală, în susținerea plângerii sale și a acuzațiilor aduse, un stick despre care susține că ar conține înregistrări ale convorbirilor avute cu primarul localității Moravița, respectiv secretarul UAT, organele de cercetare penală nu au procedat la întocmirea unui proces-verbal de redare a acestor conversații, și nici de identificare a fișierelor conținute de suportul depus de către petentă în probațiune, impunându-se și efectuarea unei asemenea operațiuni”.

Incredibil, dar adevărat: polițiștii Serviciului de Investigare a Criminalității Economice (SICE) din cadrul IPJ Timiș și procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș s-au făcut că uită de stick-ul cu înregistrarea discuțiilor din Germania și au sperat în mod ușuratic că amnezia lor va trece neobservată… Din păcate pentru așa-zișii anchetatori și din fericire pentru ideea de justiție, nu s-a întâmplat așa.

Tupeu de primar: “Dom’le, e amanta mea, angajeaz-o înapoi!”

Dar de ce oare au îngropat “anchetatorii” într-un sertar o asemenea probă? Simplu: pentru că în timpul discuțiilor purtate în Germania, atât primarul Ion Fiștea, cât și secretarul Adina Borza au scăpat niște porumbei de toată frumusețea. De exemplu, domnul Fiștea, încercând să-și atragă simpatia gazdelor, le reamintește cum a “rezolvat” el angajarea surorii ginerelui petentei: “Am angajat-o la shop (n.r. – la vama din Moravița). Eu am angajat-o! Au dat-o afară că n-a avut liceul. A doua zi am sunat la București și am spus <<Dom’le, e amanta mea, angajeaz-o înapoi!>>. La primărie stă pe-un post unde nu ar avea voie să stea pe el, că nu are liceul terminat, nu are nimic!”. Un autodenunț de zile mari, pe care organele de cercetare penală l-au băgat sub preș. Ca să fie bine, să nu fie rău.

Declarația primarului Ion Fiștea poate fi ascultată aici: AUDIO Fiştea

Autodenunț în direct

Nici secretarul Adina Borza nu s-a lăsat mai prejos, în tentativa de a le demonstra petenților că, de fapt, ea nu i-a prejudiciat cu nimic, ci i-a… ajutat: “Contestația eu l-am ajutat pe domnul Scuta să o facă, o s-o caut, o să v-o arăt, este scrisă cu scrisul meu… este scrisă cu scrisul meu (n.r. – repetarea afirmației are rolul de a crea un efect dramatic, probabil). Cererea ca dumneavoastră să puteți să recuperați cât se poate de mult din acest teren este făcută de mine în fals, că în anul 2005 ați cerut 98 de hectare”. Hopa, încă un autodenunț, la fel de spectaculos ca primul… Dar și acest autodenunț le-ar fi încurcat planurile “anchetatorilor” de a scăpa cât mai repede de acest dosar, așa că sub preș și cu el!

Declarația Adinei Borza poate fi ascultată aici: AUDIO Borza

În loc să-și facă meseria, polițistul îl denigrează pe mandatar

“Corectitudinea” și “imparțialitatea” acțiunilor întreprinse de polițistul judiciarist în acest dosar sunt devoalate de fraza de final (unul apoteotic) a acestuia din referatul cu propunere de clasare: “(…) mandatarul acuzând funcționarii că ar acționa în interes propriu și /sau pentru a-l prejudicia pe el și a obține pentru sine foloase patrimoniale, susținere fără temei, având în vedere și declarațiile martorilor din care rezultă presiunile și hărțuirile la care au fost supuși de acesta, aspecte care pot fi oricând verificate, restul acuzelor fiind doar exagerări provenite din neînțelegerea lucrurilor și frustrări personale”.

Este de natura evidenței că polițistul judiciarist empatizează cu sărmanii funcționari publici, “presați” și “hărțuiți” de acel nenea rău, mandatarul nemilos, și merge cu ochii închiși pe varianta lor, fără să se mai obosească să-l asculte și pe Iosif Scuta și, mai ales, fără să verifice probele depuse de acesta în dosar! Primarul și secretarul care se vaită că ajută în stânga și-n dreapta se autodenunță, iar polițistul, în loc să percuteze în secunda doi de la primirea stick-ului și să asculte înregistrările, îl acuză pe reprezentantul petentei că nu înțelege cum stă treaba și că are frustrări personale! Iar procurorul de caz și prim-procurorul nu depun nici ei cel mai mic efort pentru aflarea adevărului, ci achiesează prompt la opinia polițistului.

“Tică Stîngaciu” a ajuns primar

Adeverința C.N.S.A.S. din care reiese că actualul primar al Moraviței, Ion Fiștea, a semnat, în 1982, un angajament cu Securitatea, primind numele conspirativ “Tică Stîngaciu”

Prezentați de polițistul judiciarist drept niște victime ale mandatarului Iosif Scuta, primarul Ion Fiștea și secretarul Adina Borza nu sunt, nici pe departe, niște monumente de inocență și corectitudine. Dimpotrivă. Așa cum rezultă dintr-o adeverință emisă în anul 2013 de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (C.N.S.A.S.), Ion Fiștea a fost recrutat de Securitate “la data de 16.12.1982, în scopul încadrării informative a elementelor tinere aventuriere din localitatea Moravița și a celor venite de pe raza altor localități pentru a munci la fermele zootehnice de pe raza comunei Moravița, fiind dat în legătura postului de miliție din comună”, el semnând un angajament și primind numele conspirativ “Tică Stîngaciu”. Cu toate acestea, conform acelei adeverințe eliberate de C.N.S.A.S., nu au fost identificate informații transmise Securității de către Ion Fiștea, din 1982 până în decembrie 1989, astfel încât acestuia, spune documentul, nu i se poate atribui calitatea de lucrător/colaborator al Securității. La 22 de ani de la semnarea angajamentului cu Securitatea, fostul “Tică Stîngaciu” a devenit primar, iar în prezent se află la al patrulea mandat.

Averea edilului-șef, ținută la secret

Cu toate acestea, în toți acești 16 ani de când conduce comuna Moravița, Ion Fiștea nu s-a sinchisit să-și facă publice declarațiile de avere și de interese, deși lucrul acesta nu este un moft, ci o obligație legală. De altfel, www.comunamoravita.ro este o rușine de site, o păcăleală sinistră. În afară de câteva detalii geografice și istorice luate cu copy-paste de pe internet, de datele de contact și de pozele cât unghia ale primarului, viceprimarului, administratorului public și secretarului, site-ul Primăriei Moravița nu conține absolut nimic, doar niște rubrici goale, nude.

Un secretar specializat în falsuri

Trecem la doamna secretar, care se lăuda cum a redactat dumneaei în fals o contestație, chipurile pentru a ajuta petenții să obțină cât mai mult teren. Adina Borza nu vorbea doar ca să se afle în treabă, ea chiar se pricepe la falsuri. Cu exact un an înainte de “vizita de lucru” întreprinsă în Germania, ocazie cu care a scos și porumbelul cu falsul, în august 2016, doamna secretar Borza a contribuit decisiv la emiterea unui certificat de divorț… fals, în cârdășie cu un localnic care voia să scape de soția sa. Doar că aceasta din urmă a aflat și a depus la Parchetul de pe lângă Judecătoria Deta o plângere penală pentru abuz în serviciu și fals intelectual. Deși lucrurile erau clare, procurorii din Deta au clasat cauza în august 2017. Deja-vu, nu? Reclamanta nu a cedat și a contestat în instanță ordonanța de clasare a parchetului, Judecătoria Deta admițând plângerea femeii și trimițând cauza la procuror pentru a completa urmărirea penală. Volens-nolens, procurorul îi trimite, într-un final, pe Adina Borza și pe complicele ei, soțul părții vătămate, în judecată, iar în 25 iunie 2019, instanța de fond, Judecătoria Deta, stabilește pentru secretarul comunei Moravița o pedeapsă de un an și zece luni de închisoare cu suspendare. În 28 octombrie 2019, Curtea de Apel Timișoara îi arată clemență Adinei Borza: deși cuantumul de un an și zece luni al pedepsei rămâne în picioare, suspendarea sub supraveghere este înlocuită cu amânarea executării pedepsei. Chiar dacă termenii „suspendare” și “amânare” par asemănători, diferența e semnificativă: suspendarea executării pedepsei atrage după sine demiterea din postul de funcționar public, în timp ce amânarea executării pedepsei nu produce nici un fel de consecințe juridice în ceea ce privește cariera funcționarului public.

Legal, nu moral

Dacă după pronunțarea hotărârii instanței de fond, Adina Borza făcuse un pas în spate și cedase funcția de secretar unei alte colege, Floriana Beltechi, ea mulțumindu-se cu un post de execuție, acum, după verdictul din apel, doamna Borza se pregătește să își reia jobul de secretar al comunei, pe care-l exercită din 2006 încoace. Printre alte atribuții, conform Legii 215/2001 a administrației publice locale, secretarul “avizează proiectele de hotărâre ale consiliului local, asumându-și răspunderea pentru legalitatea acestora, contrasemnând hotărârile pe care le consideră legale; avizează pentru legalitate dispozițiile primarului”.

Da, hotărârea definitivă a instanței de judecată îi permite Adinei Borza să își reia activitatea ca secretar al comunei, dar nu putem să nu ne întrebăm cât de moral este acest lucru. Un personaj găsit vinovat de săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu și fals intelectual (ca să nu mai vorbim și de falsul din speța de mai sus, recunoscut chiar de făptaș, dar deocamdată nepedepsit) va continua să fie girantul legalității în Primăria Moravița. Legea spune că e OK, bunul-simț spune altceva.