Un bostan de aproape o tonă a fost vedeta Festivalului Dovleacului din Serbia (foto).
Peste o mie de timișeni au participat, alături de alte câteva mii de sârbi și unguri, la festivalul anual al dovleacului, care s-a desfășurat între 14 și 17 septembrie, în localitatea sârbească Kikinda.
Situat la mai puțin de 70 de kilometri de Timișoara, orașul Kikinda este o destinație turistică accesibilă, atât pe șosea cât și pentru timișorenii care au ales să vină cu bicicletele pe pista velo România – Serbia, extrem de populară anul acesta.
Festivalul atrage anual în medie 10 mii de turiști, în cele 4 zile și a devenit o tradiție, ajungând la cea de-a 38-a ediție. Evenimentul cultural adună oameni din Serbia, dar și din România și Ungaria și a crescut în popularitate, ajungând un festival regional, unde nu doar turiștii vin din alte țări, dar și participanții la deja celebrul concurs pentru cel mai greu și pentru cel mai lung dovleac, cultivați în regiune.
CITEȘTE ȘI: Peste 300.000 de oameni și 76.000 de mașini au trecut frontiera României într-o singură zi
Festivalul Dovleacului se bucură de o largă reprezentare, pe lângă miile de amatori de turism din cele trei țări, fiind prezenți miniștri și oficiali sârbi, dar și ambasadori și membri ai corpurilor consulare și oficialități din diverse țări apropiate Serbiei.
CITEȘTE ȘI: Peste 300.000 de oameni și 76.000 de mașini au trecut frontiera României într-o singură zi
Dincolo de atracțiile turistice și culinare, cea mai importantă zi a fost cea de sâmbătă, 16 septembrie 2023, în care a avut loc jurizarea dovlecilor gigant și premierea câștigătorilor.
Dovleacul câștigător a fost cultivat de Tibor Kokay, un agricultor din Ungaria și cântărește 865,5 de kilograme. Acesta a stabilit un nou record absolut, raportat la edițiile anterioare. Pe locul doi s-a clasat soția sa, Melinda Kokay, cu un bostan de 604 kilograme. Dovleacul clasat pe locul trei a avut 334 de kilograme și i-a aparținut lui Gordana Vastag.
Tibor Kokay și-a depășit practic propriul record, stabilit în 2022, când a luat tot premiul pentru cel mai greu dovleac, care cântărea 716,5 kilograme.
La proba de lungime, sârbul Dušan Jankov a ocupat primul loc cu o ludaie lungă de 309 centimetri, locul doi i-a revenit lui Radovan Zakić, al cărui dovleac a avut 255 de centimetri iar locul al treilea a fost adjudecat de Milan Vuča, cu un bostan de 253 de centrimetri lungime.
Programul culinar dar și artistic a fost variat, la fel ca și oferta comercianților locali, cu produse specifice din dovleac, produse apicole dar și alte varietăți agricole și culinare.
Din punct de vedere artistic, în cele patru zile, organizatorii au reușit să ofere un program variat, astfel ca toate categoriile de vârstă să găsească ceva pe plac. În ziua premierii dovlecilor, cea mai importantă din festival, pe cele 3 scene amplasate în piața centrală și pe bulevardul central din Kikinda au urcat ansambluri de muzică populară și soliști sârbi, dar și din România și Ungaria.
Aflat la mai puțin de 70 de kilometri de Timișoara, în provincia sârbească Voivodina, micul orășel cu numai 40 de mii de locuitori a investit masiv în crearea de atracții turistice.
Pe lângă Festivalul Dovleacului, eveniment consacrat ce va împini patru decenii peste doi ani, municipalitatea a dezvoltat și infrastructura muzeală, HORECA și pe cea de entertainment.
Inițial, zona era cunoscută îndeosebi pentru agricultură şi pentru producţia de ţiglă şi cărămidă a fabricii Toza Marković. Muzeul Național Kikinda, Moara „Suvaca”, Centrul Pentru Arte Frumoase Aplicate „Terra” si Festivalul Dovleacului fiind doar câteva dintre atracțiile turistice căutate de vizitatori.
Muzeul Naţional din Kikinda a fost înfiinţat în anul 1946 și are cinci secţii: arheologică, etnologică, istorică, naturală şi secție artistică cu galerie. Vedeta Muzeului este KIKA, femela mamut lânos al cărei schelet a fost descoperit conservat in proporție de 90%, în timpul extracţiei din mina de argila a fabricii lui Toza Marković, la 21 de metri adâncime.
Kika a devenit rapid simbolul orașului și cea mai mare mândrie a locuitorilor, iar descoperirea sa a însemnat o revigorare a turismului local.
De asemenea, turiștii sârbi și străini sunt atrași și de diversitatea culinară dar și de prețurile mici, în comparație cu țările vecine, România și Ungaria.
