Turnul de Apă din Cartierul Iosefin, situat pe strada Gheorghe Bariţiu nr. 3, a fost construit între anii 1913-1914, după un proiect semnat de János Lenarduzzi și Richard Sabatich şi contrasemnat de Stan Vidrighin.
Pentru aprovizionarea cu apă s-au executat fântâni de mare adâncime la sud-est de oraş, care alimentau Uzina de Apă aflată pe atunci pe Calea Urseni.
Aici, apa era curăţată şi pompată în reţeaua de aprovizionare. Pentru a se evita întreruperile în furnizarea apei în cazul unor reparaţii sau defecţiuni, au fost construite două turnuri de apă, primul în Fabric, al doilea în Iosefin.
Turnurile susţineau câte un bazin cu apă de rezervă, acestea asigurând aprovizionarea oraşului timp de patru ore, în cazul în care sistemul central nu ar fi funcţionat. Din punct de vedere al plasticii urbanistice, turnurile de apă, astăzi dezafectate, domină ţesutul urban al zonelor din jurul lor. Ele constituie valoroase opere de arhitectură industrială în stilul anilor 1900, utilizând un limbaj plastic abstract și reprezentând faza ultimă, cea mai evoluată, a acestui stil.
Toate bune și frumoase, doar că despre reabilitarea turnului de apă din Iosefin (cel din Fabric nu se află în proprietatea municipalității) auzim încă din anul 2013, pe când viceprimar al Timișoarei era Traian Stoia. Conducerea primăriei a susținut, de-a lungul timpului, că există proiecte de reabilitare și refuncționalizare, dar nu s-a întâmplat încă nimic, deși anii au tot zburat.
Cea mai cunoscută variantă de punere în valoare este amenajarea unui centru cultural, cu o cafenea (care să poarte numele lui Francesco Illy), un loc numai bun pentru organizarea de expoziții de artă plastică, cenacluri literare sau spectacole muzicale de nișă. 
La ora actuală, turnul are tot ferestre fără sticlă, poartă cu lacăt și vegetație luxuriantă în jur, așa cum îl știm de foarte mulți ani, departe de liftul exterior și amenajările necesare, care l-ar putea transforma într-una dintre atracțiile turistice ale Timișoarei.
si asa va ramane pana la capatul vremurilor, pentru ca nu intereseaza pe nimeni asemenea relicve de dinainte de 1918, cel mai bine ar fi sa se darame TOATE relicvele dinainte – cladirea Operei, Castelul din centru, caldirile din centru, din Iosefin si Elisabetin, Fabric, Piata Unirii – pentru a raman de ex. Incuboxul, Openville-ul, mallurile etc. Asta-i treaba curata, ca numai probleme fac cladirile vechi.
Si blocurile de garsoniere de langa care arata a ghetou cine le reabiliteaza?