Triumfătoare pe podiumul obedienței politice, Ligia Deca a picat proba de competență în managementul educației
Urmărind parcursul ministrului educației de la numirea sa până în prezent, Ligiei Deca i s-ar putea acorda nota maximă pentru obediență politică, dar pentru coordonarea ministerului, cel mult nota 4.
Ligia Deca a preluat Ministerul Educației în octombrie 2022, venind de pe postul de consilier prezidențial, în contextul în care predecesorul său, Sorin Cîmpeanu, a demisionat din funcție.
Ligia Deca, din spatele ușilor închise
Proaspăt instalată în fotoliul de ministru, Ligia Deca a primit pachetul noilor legi ale educației și, refuzând timp de cinci luni să discute ori să facă public conținutul acestora cu amendamentele agreate în urma propunerilor venite din partea părților interesate în actul educațional, l-a pus direct în brațele liderilor partidelor de la guvernare.
Doctor în științe politice, ministrul educației s-a asigurat, astfel, că legile educației, cu modificările finale agreate de grupurile de lucru ale coaliției, vor avea girul politic pentru a fi putea adoptate, fără probleme, în Parlament. Miza era ca aceste legi, creionate în acord cu programul inițiat de Klaus Iohannis – ”România Educată” -, program coordonat de însăși Ligia Deca din postura de consilier prezidențial, să fie votate.
CITEȘTE ȘI: Tudor Crețu lansează „Maluri” la Cărtureşti
Astfel au trecut cinci luni de discuții în spatele ușilor închise pe marginea proiectelor celor două legi, până când grupurile de lucru ale partidelor de guvernământ au ajuns la un consens pentru ca pachetul legislativ să poată fi trimis la Guvern.
Tăcerea Ligiei Deca pe subiectul noilor legi ale educației a fost la fel de asurzitoare. În rarele sale apariții publice, nu a pomenit niciun cuvânt despre faptul că din Legea învățământului preuniversitar a fost eliminată prevederea privind salarizarea cadrelor didactice așa cum figura în forma inițială a proiectului. Despre acest aspect s-a aflat abia înainte de adoptarea lor.
La sfârșitul lunii martie, legile educației au plecat spre Parlament, după o nouă rundă de analize în comisiile interministeriale din Guvern, unde au suferit noi modificări. Abia atunci, Ligia Deca a găsit de cuviință să vorbească public despre unele aspecte intens dezbătute de societatea civilă și de actanții din educație. Cu toate acestea, doleanțele profesorilor s-au izbit de reticența tributară unui consens politic.
Greva din învățământ a reliefat carențele ministrului educației
Două luni mai târziu, 70% dintre angajații din învățământ au intrat în grevă generală, o măsură la care au recurs după ce, timp de opt luni, și-au exprimat în van nemulțumirile, inclusiv prin intermediul liderilor de sindicate.
Intervenția punctuală a Ligiei Deca în preîntâmpinarea declanșării acestei forme de protest, dacă a existat vreuna, a rămas anonimă și fără impact.
Cu patru zile înainte de declanșarea grevei generale, pe 19 mai, Ministerul Educației transmitea următorul mesaj: ”Ministerul Educației ia toate măsurile prevăzute de cadrul legal, ce intră în domeniul său de competență, pentru a evita declanșarea grevei generale începând cu 22 mai 2023.
În același timp, suntem preocupați si întreprindem demersurile necesare pentru protejarea dreptului la educație al elevilor.”
Nu a preîntâmpinat nimic. Ministrul educației le-a întors spatele profesorilor, tratându-i cu distanța tipică a omului școlit să vorbească fără a spune, de fapt, nimic.
Ligia Deca este absolventă a Facultății de Navigație și Transport Naval. Fără a cunoaște funcționalitatea sistemului de învățământ, legislația în domeniu, procedurile, desfășurarea procesului educațional în mediul preuniversitar, ministrul educației nu a avut cum să aibă viziunea unor strategii și măsuri pentru a preîntâmpina problemele ivite după declanșarea grevei generale în sectorul pe care-l păstorește.
Drept urmare, a început să avizeze pe bandă rulantă un întreg arsenal de adrese, notificări, înștiințări și acte normative cu jumătăți de măsură, ale căror efecte mai mult au încurcat funcționarea sistemului educațional.
Degringolada măsurilor
Cursurile pentru elevii din clasele a XII-a și a XIII-a s-au terminat, conform structurii anului școlar, pe 2 iunie. Fără medii încheiate, pentru că o bună parte dintre profesori erau în grevă.
Toți actorii implicați în actul educațional așteptau un anunț oficial, din timp, privind această situație. Abia pe 30 mai, a fost publicat un ordin de ministru prin care se prevedea prelungirea încheierii situației școlare pentru acești elevi, până pe 9 iunie.
Nu s-a întâmplat acest lucru, pentru că profesorii se aflau încă în grevă.
Pe 8 iunie – dată la care ar fi trebuit ca și elevii din clasa a VIII-a să aibă deja mediile încheiate -, apărea un alt act normativ, prin care se prelungea termenul de încheiere a situației școlare pentru elevii din anii terminali, decalându-se data de 9 iunie până pe 13 iunie.
Apoi, din nou, altă prelungire: pe 11 iunie, Ligia Deca declara că va elabora un alt act normativ privind prelungirea termenului pentru încheierea situației școlare, până pe data de 16 iunie, dată până la care se vor putea efectua și înscrierile elevilor la evaluarea națională și bacalaureat.
Tot pe 8 iunie, ministerul transmitea informația conform căreia mediile elevilor pot fi încheiate cu minimum două note/calificative, iar validarea situației școlare anuale să nu mai fie validată în consiliul profesoral. Inutil, câtă vreme o parte dintre cei care au în atribuții încheierea mediilor – profesorii – sunt tot în grevă.
În aceeași zi, Ministerul Educației făcea public și faptul că susținerea probelor de competențe din cadrul examenului de Bacalaureat, stabilite în calendarul inițial în intervalul 12 – 21 iunie, se amână pentru perioada 14-23 iunie.
O zi mai târziu, pe 9 iunie, s-a luat decizia ca probele de competențe să nu se mai dea deloc, ci să fie echivalate cu mediile obținute de elevi la disciplinele respective, în anii de liceu. O decizie care, din nou, nu poate fi aplicată, de vreme ce mediile nu sunt încheiate.
Evaluarea națională pentru elevii claselor a VI-a, care ar fi trebuit să se desfășoare în zilele de 24 și 25 mai, a fost și ea amânată, de mai multe ori.
Prima dată, pentru intervalul 30-31 mai. Greva din învățământ era atunci în plină desfășurare, dar conducerile școlilor au fost informate oficial abia pe 30 mai (în prima zi în care ar fi trebuit să aibă loc prima probă de limbă și comunicare) că evaluarea se decalează din nou, pentru zilele de 12-13 iunie. Pe 9 iunie, s-a anunțat că se renunță la această evaluare pentru anul școlar în curs.
Pe de altă parte, nici profesorii nu au fost ocoliți de inechități. La trei săptămâni după ce o bună parte dintre candidații înscriși la concursul pentru ocuparea posturilor vacante din învățământ (cunoscut sub denumirea veche, de ”titularizare”) au susținut inspecțiile la clasă și probele practice – obligatorii în cadrul concursului -, Ministerul Educației făcea public faptul că aceste inspecții nu vor mai fi luate în considerare.
”Din informațiile de la inspectoratele școlare, vineri, 9 iunie, erau neefectuate peste 18.000 de inspecții din totalul de aproximativ 31.000.
Asta înseamnă că aproximativ 60% dintre inspecțiile anunțate nu se pot efectua. Acestora li se adaugă cele peste 1.500 de probe practice neefectuate, care reprezintă aproape 70% din totalul probelor practice”, a declarat Ligia Deca pe 11 iunie, cu o săptămână înainte de încheierea anului școlar.
Candidații care au apucat să susțină inspecția la clasă vor păstra momentul respectiv ca pe o altă experiență didactică inutilă.
Punct țintit, punct lovit – restul e de poveste
Exemplificările de mai sus sunt doar o parte din multitudinea de aspecte care evidențiază necunoașterea componentelor care alcătuiesc ansamblul sistemului de învățământ românesc.
Măsurile cârpite, actele normative adoptate tardiv, decizile care au creat inechități și dezechilibre majore în cadrul sistemului, arată lipsa de previziune a ministrului educației, absența unor cunoștințe și abilități în managementul unui domeniu atât de complex cum este cel al învățământului, dar și deficiența unei anume conduite.
Pe scaunul ocupat, odinioară, de Spiru Haret, se poate sta doar cu pricepere și cu respect.
