Spre deosebire de despăgubirile materiale, care se stabilesc pe bază de probe directe, cele pentru daunele morale se stabilesc pe baza evaluării instanţei de judecată.
Chiar dacă este adevărat că stabilirea cuantumului despăgubirilor echivalente unui prejudiciu nepatrimonial include o doză de aproximare, instanţa trebuie să aibă în vedere o serie de criterii, cum ar fi: consecinţele negative suferite de cel în cauză pe plan fizic şi psihic, importanţa valorilor morale lezate, măsura în care au fost lezate aceste valori şi intensitatea cu care au fost percepute consecinţele vătămării, măsura în care i-a fost afectată situaţia familială, profesională şi socială.
Atât CEDO, cât şi Înalta Curte de Casație și Justiție, atunci când acordă despăgubiri morale, procedează la o apreciere subiectivă a circumstanţelor particulare a cauzei, în raport cu suferinţele fizice şi psihice pe care le-au suferit victimele unui accident de circulaţie. Același lucru se întâmplă și în privința persoanelor care solicită astfel de despăgubiri, pe care le estimează nu după un standard anume, ci după propria apreciere.
Un caz concret
Trei persoane din Arad (două femei și un bărbat), victime ale unui accident de circulație provocat de un șofer care a decedat, au solicitat, în instanță, obligarea firmei de asigurări auto la plata unor daune morale în valoare totală de 500.000 de lei (aproximativ 100.000 de euro), susţinând că, raportat la vătămările suferite, la numărul de zile de îngrijiri medicale necesare pentru vindecare, la traumele fizice cu repercusiuni ireversibile, la privarea de avantajele unei vieţi normale, dat de efortul suplimentar pe care aceştia trebuie să îl facă pentru a-şi păstra condiţiile de viaţă avute anterior accidentului, pe lângă prejudiciul corporal ei suferind şi unul psihologic, se impune acordarea unei compensaţii băneşti corespunzătoare care să le ofere o satisfacţie echitabilă.
Bărbatul a suferit leziuni care au necesitat 120 de zile de îngrijiri medicale, iar cele două femei au primit îngrijiri medicale de 55, respectiv 35 de zile, acestora fiindu-le extirpată splina. De asemenea, una dintre victime, în vârstă de 26 de ani, a fost privată de dreptul de a fi mamă pentru o perioadă de câțiva ani.
Judecătorii Tribunalului Arad, instanța care a judecat cauza pe fond, au decis însă că suma este mult prea mare și au redus-o la 165.000 de lei (circa 36.000 de euro).
Împotriva acestei sentinţe au declarat apel atât reclamanţii, cât şi pârâta. Decizia Curții de Apel Timișoara a fost de a mai reduce din suma stabilită de isntanța arădeană cu 5.000 de lei.
”Este fără putinţă de tăgadă că reclamanţii au suferit traume fizice şi psihice accentuate, ca urmare a accidentului rutier provocat de numitul P.D., care a şi decedat în urma impactului. Instanţa de control judiciar nu contestă, în raport de toate elementele de la dosar (acte medicale, rapoarte de expertiză medico-legală, bilete de ieşire din spital, declaraţiile martorilor) că suferinţele victimelor accidentului au fost unele accentuate, acestora fiindu-le limitată posibilitatea de a desfăşura activităţi cotidiene, provocându-li-se, în acelaşi timp, şi suferinţe fizice însemnate. Dar, cu toate acestea, se impune menţinerea unei proporţionalităţi între suferinţele provocate, care, deşi nu pot fi cuantificate, trebuie cel puţin estimate, şi sarcina impusă societăţii de asigurare de a suporta efectiv plata despăgubirilor ce vor fi acordate cu titlu de daune morale”, se arată în sentința definitivă.
