Timișorenii și timișenii sunt tot mai nemulțumiți și mai săraci, conform statisticilor

Timișorenii și timișenii sunt tot mai nemulțumiți și mai săraci, conform statisticilor.

Puterea tot mai slabă de cumpărare, scăderea calității vieții și împuținarea locurilor de muncă sunt principalii factori de nemulțumire ale locuitorilor din Timișoara dar și din județul Timiș. Cel puțin, așa dovedesc studiile și statisticile pentru intervalul 2023 – 2024, făcute până acum.

Timișoara a coborât pe locul 10 în topul orașelor din România, tot mai puțin apreciată de locuitorii săi

Orașele Sibiu, Brașov și Arad sunt cel mai bine clasate orașe din România, din punctul de vedere al standardelor de locuit, în timp ce la capitolul cartierelor, cel mai bine evaluate sunt cartierele: „Băncilor” din Arad, „Valea Aurie” și „Trei Stejari” din Sibiu.

Datele sunt obținute din Vocea Cartierelor, a doua etapă de dezvoltare a indicelui T.R.A.I., realizat de Storia – platforma cu anunțuri imobiliare lansată de OLX, cu scopul de a oferi tuturor celor care sunt în căutarea unei locuințe, cele mai relevante opinii despre orașele și cartierele în care urmează să locuiască.

Orașul Sibiu se află pe primul loc în topul „Vocea Cartierelor”, cu un scor de 76,9 puncte, urmat de Brașov (74,6 puncte), Arad (73,5), Râmnicu-Vâlcea (73,2) și Cluj-Napoca (72,7). De asemenea, cu scoruri apropiate se încadrează în top și orașele Oradea (72,5), Iași (72,3), Târgoviște (71,8), Alba Iulia (71), Timișoara (70,8) – acestea fiind cele 10 orașe care au obținut cele mai mari scoruri din top până în luna martie 2024, conform părerilor obținute de la persoanele care locuiesc în aceste orașe.

Când vine vorba despre topul celor mai bine cotate 10 cartiere, pe primul loc se regăsește cartierul „Băncilor” din Arad, care a înregistrat punctaje foarte bune în special la criteriile: apă curentă, grad general de mulțumire și încălzire.

Pe locul al doilea în acest top este cartierul „Valea Aurie” din Sibiu (84,6), cu punctaje foarte mari la criterii precum apă curentă, sistem alimentare gaze și grad general de mulțumire. Pe următoarele locuri în top se află cartierele „Trei Stejari” (84,4) și „Ștrand” (83,4) din Sibiu și cartierul „Aleea Tudor Neculai” (82,2) din Iași. Cu un scor similar, de 81,8 puncte, se menționează cartierul „Zona Soarelui” din Timișoara, „Copou” din Iași, dar și cartierul „Ștrand II” din Sibiu. Totodată, cartierul „Calea Aradului” (81,7) din Oradea se află pe locul 9 din acest top, urmat pe locul 10 de cartierul „Răcădău” (81,3) din Brașov.

Orașele Sibiu, Brașov și Arad sunt cel mai bine clasate orașe din România, din punctul de vedere al standardelor de locuit, în timp ce la capitolul cartierelor, cel mai bine evaluate sunt cartierele: „Băncilor” din Arad, „Valea Aurie” și „Trei Stejari” din Sibiu. Datele sunt obținute din Vocea Cartierelor, a doua etapă de dezvoltare a indicelui T.R.A.I., realizat de Storia – platforma cu anunțuri imobiliare lansată de OLX, cu scopul de a oferi tuturor celor care sunt în căutarea unei locuințe, cele mai relevante opinii despre orașele și cartierele în care urmează să locuiască.

Indexul se află în a doua sa etapă de dezvoltare, în care, sub conceptul „Vocea Cartierelor”, oferă românilor care accesează platforma trai.storia.ro și o evaluare subiectivă a cartierelor și orașelor populare din România, pe baza părerilor obținute de la locuitorii din fiecare zonă selectată.

Platforma oferă utilizatorilor noi funcții prin care pot primi date personalizate, pot filtra datele în funcție de criteriile de evaluare care îi interesează cel mai mult și pot inclusiv să compare cartierele între ele, pentru a observa care compară cel mai bine la criteriile alese de ei.

Platforma include atât date obiective, prezentate în secțiunea T.R.A.I., care măsoară o serie de factori cheie precum traficul, reperele, aerul și prețurile imobilelor, cât și date subiective, prezentate în cadrul secțiunii „Vocea Cartierelor” și obținute de la locuitorii din zonele evaluate.

Scorul obținut de fiecare cartier în parte este format din media punctelor obținute la fiecare dintre cele 13 criterii de evaluare, respectiv:

Siguranța – nivelul de siguranță resimțit de locuitori în cartier;

Curățenia – nivelul de curățenie de pe străzile cartierului și din locurile principale ale acestuia;

Parcările – nivelul de ușurință cu care se găsesc locuri libere de parcare;

Transportul în comun – ușurința deplasării de la un punct la altul, cu transportul în comun;

Pistele de biciclete – frecvența pistelor de biciclete existente în cartier;

Liniștea – nivelul de liniște din cartier;

Apa curentă – cu cât scorul este mai ridicat, cu atât nu există griji în legătură cu furnizarea apei;

Salubrizarea – date locale legate de sistemele de salubrizare din cartiere;

Gazul – cu cât scorul crește, cu atât probabilitatea de a întâmpina probleme cu sistemul de gaze scade;

Canalizarea – un scor ridicat înseamnă un sistem de canalizare funcțional;

Încălzirea – cu cât scorul este mai mare, cu atât sistemul termic funcționează cum trebuie;

Gradul de mulțumire – cu cât scorul este mai ridicat, cu atât gradul de mulțumire este mai mare;

Costul general al vieții – cu cât scorul este mai mare, cu atât mersul la piață sau la restaurant este accesibil.

Platforma T.R.A.I. este într-o continuă actualizare, astfel că toți românii care doresc să-și evalueze cartierele în care locuiesc pot completa chestionarul regăsit pe trai.storia.ro/chestionar/.

În acest fel, indexul va fi actualizat atât cu datele noi despre cartierele și orașele prezente deja pe platformă, dar și cu date legate de cartiere sau orașe care încă nu se regăsesc pe platformă, după ce se va acumula numărul minim de răspunsuri per zonă.

Orașele și cartierele regăsite pe platforma trai.storia.ro la secțiunea „Vocea Cartierelor” au fost selectate pe baza numărului respondenților din acele zone care au completat chestionarul de evaluare.

Cu cât se obțin peste 50 de răspunsuri pentru fiecare zonă în parte, cu atât cresc șansele ca respectivele cartiere și orașe să fie incluse mai rapid în topul Vocea Cartierelor, care este în continuă actualizare.

Așadar, dacă unele cartiere și orașe nu se regăsesc pe platformă, înseamnă că încă se colectează răspunsuri de la locuitorii din acele zone.

Prognoză sumbră privind puterea de cumpărare

Deși avem printre cele mai mici prețuri pentru bunuri și servicii din Uniune, potrivit Eurostat, puterea noastră de cumpărare este scăzută. Deloc surprinzător, în condițiile în care și veniturile sunt mai mici ca în alte țări, iar inflația care a tot crescut a dus prețurile la alimente, băuturi sau îmbrăcăminte aproape la nivelul celor din restul Uniunii.

Trist este că puterea noastră de cumpărare va scădea și anul acesta, sunt de părere economiștii.

Potrivit Eurostat, prețurile din România și Bulgaria sunt cele mai mici din Uniunea Europeană. Studiul arată că bunurile și serviciile pe care un european dă, în medie, 100 de euro, pentru un român costă doar 59 de euro. Tot atât și pentru un bulgar, în timp ce un polonez dă 61 de euro.

Pe de altă parte, cele mai mari prețuri sunt în Danemarca, acolo unde aceleași bunuri și servicii costă 149 de euro. Aproape tot la fel de scump este și în Irlanda ori Luxemburg. Însă nu toate prețurile sunt mici la noi.

Dacă ne uităm la alimente și băuturi, haine ori încălțăminte, se apropie de cele din restul Uniunii. În schimb, dăm mai puțin pentru transport, ieșirile în oraș și întreținerea locuinței.

Cifrele indică clar că puterea de cumpărare a românilor a scăzut și în 2024.

Chiar dacă viața este mai ieftină la noi, puterea de cumpărare e printre cele mai scăzute din Uniune, pentru că și veniturile sunt mici. Studiul Eurostat arată, de pildă, că suntem la coada Uniunii Europene în ceea ce privește Produsul Intern Brut pe locuitor, cu un procent de 76% din medie.

Determinant până la urmă nu este atât nivelul prețurilor, cât cel al veniturilor, este mult mai important să câștigi mult și să îți permiți să cheltui mai mult. Eurostat a adunat datele din toate țările la nivelul anului 2022, un an cu inflație ridicată, la fel ca 2023.

În perioade cu inflație ridicată și totodată cu dobânzi la credite ridicate, apare inevitabil o scădere a puterii de cumpărare. Românii care sunt îndatorați, plătesc mai mult pentru creditele contractate și asta înseamnă automat că în bugetul personal vin mai puțini bani pentru bunuri și servicii. La finalul lui 2023, România era în topul statelor cu cea mai mare inflație din Uniune.

Situația pe județe

În 2019, Timişul, Clujul şi Ilfovul, alături de Bucureşti, generau cele mai mari venituri pe cap de locuitor din România, aceste zone fiind singurele din ţară cu un venit cu peste 20 de procente mai mare decât media pe ţară. A

radul venea puternic din spate, stimulat de saturaţia din domeniul investiţional şi economic din Timiş şi Timişoara, dar şi ajutată de numeroasele conexiuni de comunicaţii cu vestul Europei.

Alianţa Vestului a dus la intensificarea competiţiei regionale româneşti. Organizaţia înfiinţată de Timişoara, Arad, Oradea şi Cluj pentru atragerea fondurilor europene a stimulat dezvoltarea acestei părţi a ţării, se arată într-un studiu realizat de cei de la GfK, referitor la puterea de cumpărare a românilor. Venitul net anual pe cap de locuitor a crescut, în 2018 în România, cu 18%, până la valoarea de 5.083 de euro, de la 4.556 de euro în 2017 şi 4.181 euro, în 2016, iar Bucureşti, respectiv judeţele Cluj, Timiş şi Ilfov, reprezintă polii dezvoltării la nivel naţional, arată rezultatele studiului, publicat miercuri de GfK România.

Situația a început să se schimbe după politicile greșite aplicate la nivel local și județean dar și național.

În 2023, puterea medie de cumpărare pe cap de locuitor în România este de 7.738 de euro în 2023, ceea ce îi situează pe români cu 56% sub media europeană. De asemenea, țara noastră a coborât două locuri, până pe locul 33, potrivit unui studiu referitor la puterea de cumpărare a europenilor. Doar Bucureștiul se apropie de media europeană a puterii de cumpărare, în vreme ce Vasluiul este cel mai departe de acest indicator.

Bucureştiul este pe primul loc, cu o putere de cumpărare pe cap de locuitor de 15.314 euro, ceea ce înseamnă că locuitorii Capitalei au cu aproape 98% mai multă putere de cumpărare decât media naţională şi de 3,8 ori mai multă putere de cumpărare decât locuitorii judeţului Vaslui, care are cea mai mică putere de cumpărare disponibilă pentru cheltuielile şi economiile lor. Acolo, venitul net disponibil este de doar 4.010 euro, ceea ce reprezintă aproape 52% din media naţională.

PIB-ul pe cap de locuitor în Romania este puternic afectat de inflație, care este cea mai ridicată din UE. Este doar un efect al statisticii și nu neapărat un efect al situației economice. Din păcate, economia românească s-a polarizat foarte mult. Avem o economie care funcționează foarte bine în zonele aglomerate, București, Cluj, Timișoara, Iași, dar în restul țării PIB-ul pe cap de locuitor este în continuare la minimul din Uniunea Europeană.

Poate că în statistici stăm destul de bine, dar când vorbim despre puterea reală de cumpărare a populației ne uităm la datele statistice, inclusiv de la Institutul Național de Statistică, care ne arată, de exemplu, că o familie cu doi copii, în momentul de față, pentru a avea o viață decentă în România are nevoie de 2.000 de dolari.

Analistul Adrian Negrescu susține că dincolo de datele statistice pozitive, România este, de fapt, „pe minus”. Potrivit lui, comerțul cu amănuntul generează aproximativ 40% din veniturile României, însă ritmul va încetini. Iată care e motivul: „Este un efect al inflației, al creșterilor de prețuri care au umflat Produsul Intern Brut al României și care au determinat această evoluție pozitivă. Dincolo de aceste statistici pe care politicienii probabil că le vor scoate în față în toată campania electorală din 2024, realitatea arată că dacă tai inflația din aceste date, veți vedea că, din păcate, suntem pe minus.

Recent am lansat un studiu în care spuneam faptul că comerțul cu amănuntul, principalul motor al economiei, care generează undeva la 40% din veniturile din economie, încetinește semnificativ față de lunile anterioare. De ce? Pentru că, din păcate, românii, secătuiți de inflație, nu prea mai au bani să facă investiții, să facă cumpărăturile de zi cu zi”, potrivit lui Adrian Negrescu.

În momentul de față peste 60% din venitul brut al românilor se duce spre taxe la stat, incluzând aici și taxele pe muncă de peste 42%, TVA-ul la produsele și serviciile pe care le cumpărăm și nu mai vorbesc despre accize și taxele locale, taxele pe casă, pe mașini și toate celelalte taxe impuse de autorități.

Timișoara, campioană la biruri

Se știe că Timișoara este orașul cu cele mai mari taxe și impozite locale din România. Calitatea vieții și a serviciilor publice din Timișoara a scăzut simțitor din 2020 încoace, iar ritmul de dezvoltare a fost unul extrem de lent: din 44 de proiecte lăsate, în diverse faze de fosta administrație, doar 3 au fost duse la bun sfârșit de actuala administrație Fritz. Și acestea 3, cu mari întârzieri și deficiențe.

În schimb, la capitolul taxe și impozite locale, Timișoara este pe primul loc în țară, având cele mai mari dări către bugetul local, pe care timișorenii trebuie să le suporte.

Consiliul Local Timișoara a aprobat, în decembrie 2023, valoarea taxelor și impozitelor locale pe care oamenii trebuie să le plătească în anul 2024. Asta, după ce aleșii locali au aprobat cotele adiționale care se aplică, la nivelul maxim admis de lege, iar în anul 2024 taxele și impozitele au crescut cu rata inflației, respectiv cu 13,8%.

Spre exemplu, conform calculelor primăriei, dacă pentru un apartament cu 3 camere, cu o suprafață de aproximativ 65 mp, în 2023 impozitul a fost de 201 lei, în 2024 acesta a crescut la 229 lei.

Pentru un apartament de 2 camere, de aproximativ 45 mp, în 2023 impozitul a fost 157 lei, iar în 2024 a ajuns la 179 lei, iar dacă pentru un apartament de o cameră, de 25 mp, s-au plătit 48 de lei în 2023, anul acesta se achită suma de 54 de lei.

În cazul autoturismelor, proprietarii mașinilor cu o capacitate cilindrică până la 1600 cmc au plătit în 2023 în jur de 70 de lei, anul acest plătesc cu 10 lei mai mult.

Pentru mașinile cu o capacitate de 1700 cmc, impozitul a urcat de la 288 de lei la 328 de lei. Mașinile mai mari, cu o capacitate cilindrică între 1801-1900cmc, au fost impozitate de primărie cu 320 de lei anul trecut, iar în 2024 impozitul a crescut la 365 lei.

Timișoara – orașul cu cele mai mari impozite din România

„Am încercat să explic, ieri în ședința Consiliului Local, că această poziție este una neonorantă și păguboasă pentru Timișoara, mai ales că ea lovește în zona investițiilor – motor al dezvoltării orașului în ultimii 30 de ani.

Am explicat bugetar de ce nu e justificat ca aceste impozite pe investiții (nerezidențial) să fie în continuare la maximul prevăzut de lege. Am explicat de ce e dăunător pentru Timișoara să aplice impozite duble (în cazul persoanelor juridice), respectiv de 10 ori mai mari (în cazul persoanelor fizice) față de Cluj, sau Oradea, tocmai în capitolul investițiilor. Am explicat pe cifre, pe impact bugetar versus previziunile de creștere a veniturilor bugetului local din anul 2024 (provenite din cotele pe impozitul pe venit).

În zadar. Amendamentul meu de reducere (catalogat ca pomană de Crăciun 2023) cu o cotă rezonabilă de 25% a acestor impozite, a căzut la vot.

Timișoara rămâne orașul cu cele mai mari impozite pe investiții din România. Când aceste cifre vor face diferența în decizia unui investitor de a alege orașul nostru, sau un altul, să ne aducem aminte de această ședință a Consiliului Local”, nota pe Facebook consilierul local Dan Diaconu, fost viceprimar al Timișoarei, pe 20 decembrie 2023.

Principalele categorii de impozite și taxe afectate de indexare sunt: impozitele pe clădirile rezidențiale ale persoanelor fizice, impozitul pe terenurile persoanelor fizice și juridice, impozitele pe mijloacele de transport sub 12 tone ale persoanelor fizice și juridice, amenzi privind declarațiile fiscale, taxe pentru care Codul Fiscal prevede valori în sumă absolută sau interval.

Astfel, pentru oricare impozit sau taxă locală care constă într-o anume sumă în lei sau care este stabilită în baza unei anumite sume în lei, sumele respective vor fi indexate cu un procent de 13,8%.

București, Cluj-Napoca, Arad, Timișoara, Pitești, dar și alte mari orașe au decis, astfel, să majoreze impozitele cu 13,8% în 2024.

Însă unele primării au decis și impozitări mai mici. De exemplu, Primăria Oradea a propus o majorare a impozitelor de numai 7%. Semn că se poate guverna local, fără a lua șapte piei de pe contribuabil.

În aprilie 2024, Primăria Timișoara a majorat taxele și impozitele locale. Consilierii locali și-au dat acordul ca acestea să fie majorate cu 10,4 la sută, valoarea ratei inflației cerință legală impusă de Codul Fiscal.

Într-un plen online, cu participare mai scăzută, CLT și-a dat acordul ca pentru anul viitor taxele si impozitele locale aplicate la Timișoara în 2025 să fie majorate cu 10,4%. Dacă majorarea va fi suplimentată mai mult, la cererea administrației, ramane să se stabilească ulterior.

„Se aprobă indexarea pentru anul fiscal 2025, cu rata inflației de 10,4 %, a impozitelor și taxelor locale care constau într-o anumită sumă în lei sau care sunt stabilite pe baza unei anumite sume în lei, precum și a limitelor amenzilor prevăzute la art. 493 alin.3, alin.4 și alin.41 din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal, conform Anexei nr.1, parte integrantă din prezenta hotărâre”, conform documentației aferente hotărârii aprobate.

Majorarea se va aplica pentru impozitul pe clădiri şi taxa pe clădiri; impozitul pe teren şi taxa pe teren; impozitul pe mijloacele de transport; taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor; taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă şi publicitate; impozitul pe spectacole; taxele speciale; alte taxe locale. De asemenea, majorarea vizează și valoarea amenzilor aplicate la nivel local.

Timișoara pierde sute de locuri de muncă, în timp ce primarul se laudă cu investiții străine

Tot statisticile din aprilie 2024 arată că aproximativ 1000 de persoane și-au pierdut locurile de muncă de la companii românești sau multinaționale din Timișoara, doar în ultimul an. Trendul descendent a început în urmă cu şase ani, asta deși în 2021, la câteva luni după alegerea sa ca primar, Dominic Fritz vorbea despre Timișoara ca fiind “un magnet pentru companiile străine”.

Cifrele și realitatea contrazic, însă, viziunea lipsită de bază a edilului, iar oamenii sunt dați afară în valuri, de la firme românești sau străine.

Unele companii au ales să se mute spre zone cu fiscalitate mai scăzută, cum sunt Ucraina sau Serbia, marii producători din industria auto preferă Ungaria și Slovacia, datorită infrastructurii de transport mai bune. În paralel, la Timișoara vin sute de migranți, din diverse țări orientale și asiatice, care însă în marea majoritate reprezintă forță de muncă slab pregătită sau necalificată.

Astfel, în ultimul an, 400 de oameni au rămas fără serviciu, după închiderea fabricii AEM, aflată în pragul unei complicate insolvențe, cu toate bunurile gajate și sufocată de datorii.

Procter & Gamble a vândut fabrica de detergenți de la Timișoara grupului german Dalli, însă și aceasta și-a închis porțile, iar aproape 300 de persoane au rămas fără joburi.

Concedieri s-au făcut și la multinaționalele din industria auto: în jur de 200 la una dintre ele și peste 70 la o alta, ambele cu fabrici la marginea Timișoarei.

Și în sectorul de IT și telecomunicații au avut loc reduceri de personal. Una dintre multinaționalele-fanion a dat deja afară 40 de angajați, iar alți 130 au fost notificați că își vor pierde locul de muncă.

La fel, unul dintre cei mai importanți fabricanți de mobilier din zonă, după ce a trecut prin mai multe modificări statutare și are acum doi beneficiari suedezi, a scăzut la un profit negativ de minus 6 milioane de lei în 2022, chestiune care a atras scăderea drastică a producției și, implicit, punerea pe liber a 480 de angajați.

Aceste date sunt doar parțiale și incomplete, numărul real al celor care au rămas fără serviciu sau vor deveni șomeri în acest an fiind mult mai mare, dar greu de cuantificat. Motivele sunt multiple. La Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Timiș figurează foarte puține persoane în evidență.

“Dacă ne luăm după cifrele care ne sunt raportate, șomajul la nivelul județului Timiș e unul foarte redus, de numai 0,86 %. Așa se face că, oficial, la AJOFM Timiș au fost raportate doar 42 de persoane disponibilizate în ianuarie 2024, 96 în februarie și doar 6 persoane în martie anul acesta. Însă, asta nu înseamnă că nu sunt sute, poate chiar câteva mii de persoane care au rămas fără serviciu în ultimul an în Timișoara, dar și în județ.

Fenomenul se explică prin faptul că mulți dintre cei concediați de la multinaționale sunt anunțați din timp și apucă să își găsească un alt loc de muncă pe piață. Poate nu la fel de bun, dar mai bun decât nimic. Alții primesc diverse compensații financiare și preferă să stea câteva luni acasă, nu se înscriu pentru ajutor la noi la AJOFM. Ulterior, își găsesc de lucru, fie și ca simpli casieri sau vânzători la supermarketuri, la firme de pază sau în construcții, chiar dacă nu au calificările necesare”, au declarat, pentru Renașterea bănățeană, reprezentanții Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Timiș.

Aceiași oficiali au mai spus că cifrele raportate la AJOFM Timiş nu reprezintă mișcările și concedierile reale de pe piața muncii, și din cauză că multe companii multinaționale lucrează cu oameni angajați prin firme de leasing de personal, de ocupare temporară a locurilor de muncă. Astfel, aceste firme nu au vreo prevedere în contractele cu oamenii privind posibilitatea acestora de a apela la serviciile sociale oferite șomerilor de către statul român.

În ceea ce privește piața muncii necalificate, concurența e acerbă, de la construcții, la curierat sau activități sezoniere, care sunt prestate de către muncitori aduși în special din Asia, tot prin firme de recrutare. Când aceștia își pierd locul de muncă, mai ales în medii cu fluctuație mare de personal, nu se trimit raportări către AJOFM.

În schimb, retorica primarului Fritz este aceeași de la preluarea mandatului. Sfidând realitatea, acesta afirmă, încă din 2021, că Timișoara este “un magnet pentru investitorii străini” și că orașul este în top 3 al orașelor care atrag cele mai multe investiții străine. Asta în timp ce sute de disponibilizați își caută un loc de muncă, iar cererea este din ce în ce mai scăzută, în special la muncile calificate și la specialiști.

“Practic, după ce am fost anunțati că vom fi dați afară, am început să depunem CV-uri, să sunăm prieteni. Răspunsul e din păcate negativ peste tot, deoarece toate firmele mari, corporații multinaționale sau românești, dau afară. Unde să ne mai angajeze și pe noi? În Timișoara nu se întrevăd noi investiții majore, așa că avem toate șansele să ajungem casier sau descărcător pe la vreun magazin de cartier”, ne-au declarat doi proaspeți șomeri, unul IT-ist și unul specialist HR, care au lucrat amândoi la hub-ul din Timișoara al unui gigant din telecomunicații.

În mai 2021, proaspătul primar Dominic Fritz era fie optimist, fie rupt de realitate. “Grupul german D, prezent deja în Timișoara, va anunța în iunie (2021 – n.r.) o investiție care se ridică la 200 de milioane de euro în următorii ani”, a declarat, într-un interviu pentru G4Media.ro, primarul Timișoarei, Dominic Fritz.

CITEȘTE ȘI: Vremea în Banat, la final de săptămână