Clubul Rotary Timișoara a organizat joi o dezbatere publică având tema „Timișoara, între realități și Capitală Culturală Europeană”, găzduită de sala multifuncțională a Consiliului Județean Timiș. Au participat decidenți din sfera autorităților publice locale, dar și reprezentanți ai societății civile și ai cluburilor de servicii sociale Rotary și Lions.
Moderatorul dezbaterii, jurnalista Lia Lucia Epure, a pornit de la metafora nunții în Banat, înainte de care se face curățenie, lumină și aer curat, Timișoara fiind mireasa, iar mirele titlul de Capitală Culturală Europeană. „Suntem pregătiți pentru acest eveniment? Avem, oare, asigurate aceste cerințe? Este Timișoara curată? Este sănătoasă?”, a întrebat jurnalista, prezentând, în imagini recente, mai multe aspecte care nu fac cinste orașului de pe Bega: autoturisme parcate aiurea, străzi pline de praf, deșeuri aruncate la colț de stradă, poluare fonică, stoluri de ciori și altele.
În privința sănătății, prof. dr. Carmen Bunu a atras atenția asupra pericolului pe care îl prezintă poluarea cu particule mici de praf, dar și cu acarieni. La ora actuală, unul din patru europeni este alergic și până în 2020, jumătate dintre locuitorii continentului vor deveni astfel, iar Timișoara se înscrie puternic în această tendință. Poluarea predispune, însă, și la afecțiuni cardiovasculare, și la boli obstructive pulmonare, de la vârste din ce în ce mai tinere.
Președintele CJT, Călin Dobra, și-a arătat susținerea față de toate proiectele legate de Timișoara – Capitală Culturală Europeană. „Eu cred că se poate să facem față cu succes, dacă demarăm cu toții un proiect de conștientizare a populației. Trebuie să învățăm de la alții, care au reușit să aibă curățenie, disciplină în trafic, respect unii față de ceilalți. Capitala Culturală Europeană presupune mult mai mult, nu doar acțiuni culturale. Acest proiect nu este doar al orașului, ci și al județului și chiar al întregii regiuni”, a spus Călin Dobra.
Curățenia, ca o barcă găurită
Directorul Retim, Gheorghe Para, a vorbit despre dificultățile cu care se confruntă compania pentru menținerea curățeniei: „Este ca și cum am fi trei oameni într-o barcă, în care doi fac găuri și unul singur se chinuie să le astupe”. Totuși, eforturile vor continua, în special pentru extinderea colectării selective.
Ciori, porumbei și slujbe pentru toată strada
O observație interesantă a venit din partea lui Samuel Cireș, director al filialei timișene a unei companii germane. Acesta a remarcat, în primul rând, ciorile și porumbeii care nu mai au nici un dușman natural în Timișoara și al căror număr a crescut peste măsură. În al doilea rând, a mai atras atenția că „slujbele religioase susținute la microfon, care se aud foarte tare în stradă, de cât mai mulți turiști, dau mai degrabă un aspect oriental. Țineți cont că eticheta occidentală cere ca slujbele religioase să fie pentru cei din interiorul bisericilor, cu excepția, desigur, a slujbei de Înviere, de exemplu”.
Provocarea civilizației
Viorel Coifan, cunoscut om politic timișorean, a remarcat că anul în care vom fi Capitală Culturală Europeană va fi o mare provocare pentru orașul nostru. Va fi vorba atât de cultură, cât și de civilizație (și civilitate).
„Timișoara trebuie să fie prietenoasă pentru oaspeți, iar un element important este transportul în comun. Mi se pare inadmisibil un sistem de avertizare care seamănă cu ruleta rusească, care să anunțe că tramvaiul vine peste 20 de minute și apoi să apară peste patru. Nu există un sistem simplu și clar de identificare a stațiilor, să știi că ești în Piața Libertății sau la Catedrala Mitropolitană. Nu mai vorbesc despre comportamentul din mijloacele de transport în comun. Pe vremuri, angajații RATT aveau uniforme și un cod de comportament. Acum, acestea nu mai există. O altă problemă sunt monumentele istorice. În mod normal, de la circa doi metri ar trebui să poți citi ce sunt, la noi trebuie să te apropii și de la 20-30 de centimetri și să te chiorăști la ce scrie. Gândiți-vă că avem trei ani și jumătate ca să aducem Timișoara la nivelul pentru care alții s-au chinuit zeci de ani. Nu e imposibil, dar timpul e scurt”, a arătat Viorel Coifan.
„Întâlnirea aceasta, din inițiativa cluburilor Rotary și Lions este foarte importantă”, consideră Simona Neuman, președintele Asociației Timișoara Capitală Culturală Europeană, ”pentru că este menită să conștientizeze cetățenii orașului asupra evenimentului. Înainte de toate, trebuie să avem respect pentru noi înșine, pentru oraș și pentru mediul înconjurător. Turiștii se vor plimba pe străzile Timișoarei, astfel că spațiile trebuie să fie primitoare și să arate european. Civilitatea, aspectul orașului nu sunt doar apanajul autorităților, iar cultura înseamnă și un mod de a te comporta”.
